Ar fi o greşeală ca UE să uşureze condiţiile politice pentru Republica Moldova

Tot răul spre bine. După ce Rusia a recurs la şantaj deschis, Republica Moldova a devenit subiect major pentru cele mai prestigioase, cele mai influente segmente mass-media din lume. Drept confirmare vine editorialul „Rusia presează fostele republice sovietice să intre în uniunea ei economică”, publicată în ultimul număr din luna trecută al cotidianului „Washington Post”, SUA, cel mai citit ziar din capitala americană. Tocmai publicaţia care l-a dat jos pe fostul preşedinte american Richard Nixon, ca urmare a scandalului Watergate.

Se porneşte de la constatarea că după două decenii de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, Occidentul considera Moldova, care îşi căpătase independenţa, drept un bolnav de nelecuit. Guvernată de un Partid Comunist nereformat, era cunoscută (dacă se ştia ceva despre ea) în fond prin vînzarea de organe umane, de femei. Aşa că transformările în această ţară mică, cu o populaţie de 3,5 milioane de oameni, care este situată între România şi Ucraina, s-a dovedit drept unele dintre cele mai mari şi mai remarcabile succese ale Europei, menţionează ziarul.

Acum Moldova este o ţară cu o democraţie liberală, cu o economie în creştere, constată „Washington Post”. Ea este pe cale de a semna acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Însă, în loc să se bucure că ţara a depăşit perioada de incertitudine, Vladimir Putin s-a înfuriat şi face tot posibilul şi imposibilul pentru subminarea relaţiilor dintre UE şi RM. Luna aceasta, Rusia a interzis importul vinurilor moldoveneşti, care reprezintă ponderea de bază a exporturilor RM, speculînd diferite chestiuni birocratice. Moscova ameninţă să înceteze livrările de gaze în Moldova, de care ţara este dependentă sută la sută. Migranţii moldoveni sînt vînaţi şi alungaţi din Rusia.

Putin ameninţă nu doar Moldova. La fel, scrie publicaţia americană, în ultima vreme, Georgia, Armenia, Ucraina au devenit ţintele acţiunilor de represiune şi de corupere. Kremlinul încearcă să nu admită faptul ca aceste state să încheie acorduri de asociere cu UE şi le obligă să adere la Uniunea Vamală, care este condusă de Moscova şi care trebuie să devină concurentul UE, precum şi instrumentul de realizare a visului lui Putin de restaurare a unei structuri de genul URSS.

Acesta, remarcă „Washington Post”, deja a repurtat o victorie. Armenia, de asemenea o ţară mică, care importă resurse energetice şi a cărei securitate depinde de Rusia, a capitulat şi a declarat că va adera la Uniunea Eurasiatică, în care intră doar state cu regimuri dictatoriale precum Belarus, Kazahstan, Rusia. Însă, Moldova, Ucraina şi Georgia sînt ferme în ce priveşte decizia de a semna la summit-ul din noiembrie, curent, acordurile de asociere cu UE, care le va deschide drumul spre aderarea europeană.

Este o alegere îndrăzneaţă a acestor trei state. Or, pentru a se asocia cu UE şi a beneficia de respectivele avantaje ale comerţului liber, aceste ţări vor trebuie să realizeze un set de reforme principiale, profunde atît în domeniul reglementării economice, precum şi în sfera justiţiei. Pe toate trei le aşteaptă grele încercări din domeniului politicului, sugerează publicaţia.

Unele state UE, precum Lituania, Polonia, insistă pentru uşurarea condiţiilor politice ca reacţie la presiunea exercitată de Rusia. Probabil, ar fi o greşeală, apreciază acest demers „Washington Post”. Dacă respectarea principiului dominării legii nu va fi corelat cu avantajele economice rezultate în urma asocierii cu UE, atunci aceste state s-ar putea opri din mişcare şi ar putea da înapoi. Însă, în aceste două luni, după publicaţia americană, liderii UE vor trebui să facă efort şi să convingă statele eurasiatice de necesitatea acceptării valorilor occidentale. Ei ar putea conta pe sprijinul SUA, conchide cotidianul de peste ocean.

Vlad LOGHIN