Apropierea economică dintre cele două maluri ale Nistrului s-a accentuat în ultima perioadă, din cauza înrăutățirii situației economice în ambele zone. Totuși, înrăutățirea s-a dovedit a fi mai rapidă în regiunea transnistreană, decît pe malul drept. Concluziile aparțin celui mai recent număr al Realității Economice Transnistrene, revistă ce identifică cele mai importante evoluții economice și politice din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Indicatorul de convergență, care calculează gradul de apropiere dintre cele două economii, a crescut la 97,8 în trimestrul III 2015 (T3:15), de la 90,3 în T1:14 (100 reprezintă convergență deplină). Principalele cauze care au determinat creșterea acestui indicator țin de dinamica activității investiționale, a comerțului extern și de tendințele inflaționiste de pe ambele maluri ale Nistrului.

Activitatea investițională s-a redus, prin prisma scăderii creării de capital (fără ÎMM) în 2015 cu 20,3% față de anul precedent. În cazul comerțului extern, regrese s-au înregistrat în ambele maluri, deși exportul a scăzut ceva mai mult pe malul drept (15,9% față de 14,7%), iar importul – a scăzut mai mult pe malul stîng (30,4% față de 25%).

În același timp, pe malul drept moneda națională s-a depreciat cu circa 25% pe parcursul anului 2015, în timp ce cursul nominal al „rublei transnistrene” rămîne constant din T1:13 și constituie 11,1 ruble pentru un USD. Pe malul drept, deprecierea monedei naționale a alimentat creșterea puternică a presiunilor inflaționiste (nivelul inflației a constituit 9,7%). În același timp, regiunea din stînga Nistrului a cunoscut o deflație de 1,1%.

Evoluția indicatorului de convergență economică a evidențiat încă o dată că economiile de pe ambele maluri ale Nistrului se confruntă cu probleme similare. În ambele cazuri modelele de creștere economică nu sînt sustenabile, fiind alimentate preponderent din surse externe care la moment se epuizează (remiterile, dar și asistența financiară – din vest în cazul malului drept și din est în cazul malului stîng).

La fel, ambele economii sînt foarte mici și, respectiv, dependente de piețele externe (în special, UE și CSI), și astfel se confruntă cu grave probleme de competitivitate De asemenea, în ambele părți s-a acutizat instabilitatea politică pe fondul protestelor și probabilității alegerilor anticipate în dreapta Nistrului și alegeri prezidențiale în stînga Nistrului planificate pentru 2016.

În contextul acestor dificultăți, Adrian Lupușor a declarat: „În ultima instanță, aceste constrîngeri au prins ambele maluri într-un cerc vicios de economie politică: regresul economic și social a subminat credibilitatea instituțiilor publice și, respectiv, instabilitatea politică, motiv din care frînează implementarea reformelor care ar scoate regiunile din impasul economic și social”. „Pentru a ieși din acest cerc vicios este necesară o schimbare de comportament al autorităților publice, iar decizia din 18 decembrie 2015 de a implementa prevederile ZLSAC în regiune este de bun augur în acest sens”, a conchis Lupușor.

Radu MARIAN
(Expert-Grup)