La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare? Ce avem de cîştigat şi ce trebuie să facem fiecare dintre noi pentru ca acest beneficiu să devină posibil? Cum se vor răsfrînge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări? Agenţia IPN îşi propune să caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frămîntă societatea în cadrul ciclului de materiale cu genericul: „Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”.

Asocierea cu UE presupune că Moldova va ieşi din sistemul instituţional, relaţional şi chiar valoric al spaţiului post-sovietic şi va intra în dimensiunea instituţională şi relaţională a Uniunii Europene, unde sînt cu totul alte standarde. Analistul politic Ion Tăbîrţă crede că Federaţia Rusă va încerca să aibă cu Republica Moldova şi cu Ucraina acelaşi tip de relaţii pe care îl are şi cu alte state europene. Nu este exclus să impună şi un regim de vize, deşi aici calculele vor fi foarte minuţioase şi procedura poate dura mult sau se pot modifica condiţiile de înregistrare şi de aflare pe teritoriul Rusiei a cetăţenilor moldoveni. Schimbări vor apărea şi în relaţia economică. Se pot impune taxe suplimentare pentru import şi export.

Analistul a dat drept exemplu relaţiile statelor baltice cu Federaţia Rusă, care au fost marcate de probleme etnice, probleme energetice şi de tranzit a mărfurilor. Relaţia acestor state cu Federaţia Rusă nu este foarte bună nici după aderarea lor la UE, chiar dacă acum se simte o ameliorare la capitolul comerţ. Cetăţenii statelor baltice au nevoie de viză ca să intre în Federaţia Rusă, dar beneficiază de un regim simplificat de obţinere a ei. Şi cetăţenii din celelalte state din UE au nevoie de viză pentru a călători în Rusia.

Analistul crede că şi distanţa dintre Chişinău şi Tiraspol va creşte după ce Moldova se va asocia cu UE. „Rusia va pedala pe această carte, va încerca să facă regiunea transnistreană un fel de Kaliningrad 2. În formă neoficială va fi un teritoriu rus nerecunoscut. Prezenţa Federaţiei Ruse în această regiune va creşte”, a opinat Ion Tăbîrţă.

Referindu-se la opţiunile de rezolvare a conflictului după asocierea Moldovei cu UE, analistul a spus că trebuie să existe o anumită predispunere a Federaţiei Ruse, dar judecînd după ultimele acţiuni, nu va apărea degrabă o astfel de predispunere şi nu este clar dacă UE se va putea sau nu implica mai activ în formatul de negocieri şi în procesul de reglementare.

În cadrul unei vizite a ministrului de externe a Moldovei, Natalia Gherman, la Moscova, în vara acestui an, omologul său rus, Serghei Lavrov, a spus că Federaţia Rusă respectă alegerea Republicii Moldova privind procesul de integrare europeană, dar aşteaptă oficialii moldoveni la masa de consultări pentru a face clare opţiunile de viitor privind sectorul energetic şi migraţia. Oficialul rus a subliniat că vor trebui să fie discutate toate aspectele ce ţin de colaborarea în domeniul energetic, în contextul pachetelor energetice europene impuse de UE. Partea rusă vrea să cunoască cum acţiunile sau reglementările impuse Republicii Moldova în sferele economice vor influenţa relaţiile bilaterale dintre cele două state.

Mariana GALBEN, IPN