Practică universală – politica dictează Justiției, nu invers

Autor: Mihai CONȚIU

După cum scriam într-un articol anterior cu o temă pe care o reiau și în rîndurile ce urmează, ziarul nostru își păstrează o independență absolută, neplasîndu-se de parte vreunui partid, organizație civică ori instituție de Stat, ci, așa cum voi face, pe mai departe, prezint, spre comparație, pentru cititori, ”adevărurile” asumate de fiecare în parte, după cum și le înțelege fiecare. În cele ce urmează, voi oferi cîteva poziții expuse de către ”actorii juridici și politici” implicați în ceea ce numeam ”duelul procurorilor”, dar care pare să nu fie chiar așa!

În cadrul unei emisiuni televizate, Veronica Dragalin, procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), a declarat că, de cîteva luni, este clar că i se dorește plecarea sa din această funcție, afirmînd că inclusiv conducerea Țării i-a cerut să demisioneze. 

”De mult timp e clar mesajul politicului – ei consideră că eu nu ar trebui să fiu în această funcție. Din comentariile făcute în public, inclusiv de doamna președinte, domnul prim-ministru, domnul președinte al Parlamentului este clar. Fuzionarea acestor două Procuraturi specializate (PA cu PCCOCS) are ca scop scoaterea mea din funcție. (...) Mi s-a cerut indirect, direct, prin diferite mesaje și persoane, să plec. Conducerea țării mi-a cerut mie să plec. (...) Politicienii nu au dreptul constituțional, nici moral să-mi ceară demisia”, a spus Veronica Dragalin.

Pe mai departe, fiind întrebată de ce nu sunt pornite dosare pe reprezentanții guvernării, Dragalin aduce cîteva acuzații extrem de grave și incomode actualei guvernări, declarînd:

”Există o explicație foarte logică și nu e specifică doar pentru Republica Moldova. Cînd vorbim despre subiecți de rang înalt (deputați, miniștri), ca să poți porni dosare penale împotriva lor, este absolut obligatoriu să ai oameni care vin și-ți povestesc lucruri, denunță și cooperează. Fără asta nu poți demonstra ilegalități. Eu am avut discuții cu persoane care nu vor să depună denunț oficial, dar spun că au informații relevante. Persoanele pleacă din funcțiile respective și-atunci vin noi miniștri care văd ce s-a întîmplat pînă la ei. Ei ne sesizează și vin și cetățeni cărora li s-a cerut mită sau au fost supuși unor altfel de nedreptăți”, a precizat Veronica Dragalin.

Față de presiunile politice despre care spune că este supusă pentru a demisiona ori pentru a o înlătura prin comasările arătate, șefa PA a subliniat faptul că, anul 2022, a fost anul în care instituția pe care o conduce a soluționat 400 de sesizări. Comparativ cu alți ani, acesta este un număr record, a spus Dragalin.

Anterior, pe 31 Ianuarie, patru membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au emis o declarație în apărarea PA, după ce instituția fusese vizată de mai multe critici, printre care și cea a președintelui Parlamentului, Igor Grosu, liderul PAS, în care se precizează.

”Un procuror acționează în limitele atribuțiilor stabilite prin lege, iar activitatea sa trebuie evaluată prin mecanisme instituționale, nu prin polemici în spațiul public”.

Procurorii au menționat că, potrivit standardelor europene, ”declarațiile critice ale politicienilor nu doar că pot influența negativ independența procurorilor și genera o percepție de subordonare a acestora față de puterea executivă sau legislativă, ci și pot submina încrederea în instituțiile statului și afecta funcționarea statului de drept”.

Declarația membrilor CSP fost făcută a doua zi după ce Igor Grosu a spus că ”tot mai mult se conturează opțiunea de a fuziona PA cu PCCOCS”. El a criticat PA pentru că nu a livrat rezultate în timpul campaniei electorale și nu a oprit procesul de corupere a alegătorilor, pe cînd alte instituții de drept au acționat ferm.

Veronica Dragalin, aflată în funcție din 2022, a respins intențiile guvernării de a fuziona Procuraturile și a spus că, sub conducerea ei, Procuratura a înregistrat progrese, dînd drept exemplu confiscarea bunurilor în sumă de 75 de milioane de lei. Dragalin a mai spus că rezultatele PA nu pot fi judecate din prisma opririi influenței Rusiei asupra Republicii Moldova, care, în opinia ei, a existat mereu.

”Noi o combatem, dar nu poate Procuratura Anticorupție cu 37 de procurori opri această influență”, a declarat Dragalin, într-o conferință din 30 Ianuarie.

Printre altele, se mai amintește faptul că, pe 13 Noiembrie 2024, ”PA a primit confirmare că, în colaborare cu autoritățile de drept dintr-o altă jurisdicție, au fost identificate bunuri provenind din schema transnațională de spălare de bani Laundromatul Rusesc, în valoare de aproximativ 190 milioane USD. Pe baza probelor administrate de PA, inclusiv în cauzele penale în care au fost recunoscuți vinovați judecătorii care au pronunțat hotărîri ilegale, o jurisdicție străină a înghețat deja conturi bancare în valoare de peste 100 milioane USD și urmează să fie aplicate sechestre în valoare de 40. milioane USD și 50 milioane USD în alte două jurisdicții”.

În cadrul unei conferințe comune cu Marta Kos, comisar european pentru Extindere, președinta Maia Sandu a fost întrebată cum comentează inițiativa Ministerului Justiției de a comasa PA cu PCCOCS, dar și dacă i-a cerut demisia șefei PA, iar răspunsul domniei sale a fost:

”Am abordat subiectul corupției electorale și a corupției politice de mai multe ori, inclusiv la CSS, mai ales după alegerile din anul precedent, atunci cînd toată lumea a văzut cît de grav a fost amestecul unei forțe străine, care a încercat să cumpere alegătorii din RM și să deturneze, să dăuneze masiv democrației din țara noastră. Este evident că modul în care se luptă astăzi cu corupția politică este unul deficient și toate instituțiile care sunt responsabile de lupta împotriva corupției politice și a corupției electorale sunt responsabile de această situație.

I-am spus șefei PA că instituția pe care o conduce și nu doar aceasta reprezintă o vulnerabilitate în adresa securității și a democrației Republicii Moldova. Spun asta în continuare: avem o problemă majoră, pentru că instituțiile care trebuie să combată corupția politică și să prevină corupția electorală nu sunt eficiente și pun în pericol votul cetățeanului. Noi ne dorim ca moldovenii să decidă pentru Moldova și nu banii murdari, indiferent de unde vin.

Am cerut și o să cer în continuare ca să se întreprindă măsuri pentru a îmbunătăți funcționarea acestor instituții. Am discutat la CSS și am convenit ca Parlamentul și Guvernul vor veni cu soluții, inclusiv soluții care ar schimba arhitectura instituțională, ca să avem, în viitorul apropiat, instituții care știu să-și facă treaba și care știu să protejeze votul cetățeanului”, a declarat Maia Sandu.

În tot acest ”tablou” expus mai sus, tu, iubite cititor, ce crezi despre acest box politico-juridic? Nu-i așa că Dragalin cam este îmbrîncită să se apuce de politică, dar nu așa ca Victoria Furtună, o procuroare ”procurată de alții”, ori Alexandr Stoianoglo, ci cu opțiuni firești occidentale? La cîte știe, ar putea sau nu deveni, în perspectivă, o alternativă prezidențială pentru președinta Maia Sandu? Întreb, nu dau cu parul, ca de obicei!