Guvernul ceh a anunţat că renunţă la şedinţele comune cu cel slovac în lunile următoare, din cauza divergenţelor privind Ucraina, transmite AFP, scrie Agerpres.

Cehia şi Slovacia, membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, au format un singur stat pînă în 1993, cînd a avut loc o secesiune paşnică, la patru ani după ce Cehoslovacia scăpase de regimul comunist susţinut de Uniunea Sovietică. Ambele ţări au acordat Ucrainei asistenţă umanitară şi militară după invazia rusă declanşată în Februarie anul trecut, reaminteşte AFP.

Cabinetul de la Bratislava a întrerupt însă ajutoarele pentru ucraineni după ce premierul Robert Fico a ajuns la conducere, în Octombrie 2023.

Liderul slovac a făcut în ultimele luni diferite comentarii care au deteriorat relaţiile cu Kievul, punînd sub semnul întrebării suveranitatea Ucrainei şi cerînd încheierea păcii cu Rusia.

"Suntem convinşi că nu este necesar, deocamdată, să ţinem o şedinţă comună a celor două Guverne", a declarat presei prim-ministrul ceh Petr Fiala. El a adăugat că, deşi sunt multe subiecte de discutat la nivel guvernamental, "nu putem ascunde că există diferenţe de opinie substanţiale asupra anumitor chestiuni vitale de politică externă".

Guvernele de la Bratislava şi Praga urmau să se reunească în Primăvara aceasta în Cehia, conform unui acord încheiat în Noiembrie anul trecut de cei doi premieri.

Ultima şedinţă comună a celor două Cabinete a avut loc în Aprilie 2023, cînd prim-ministru al Slovaciei era politicianul de centru Eduard Heger.

AFP apreciază că disensiunile privind Ucraina au fost evidente săptămîna trecută, la reuniunea de la Praga a prim-miniştrilor Cehiei, Slovaciei, Poloniei şi Ungariei, în cadrul Grupului de la Visegrad. De o parte, s-au aflat premierii ceh şi polonez, respectiv Petr Fiala şi Donald Tusk, promotori ai unui sprijin mai puternic pentru Ucraina, de cealaltă, omologii lor slovac şi ungar, Robert Fico, respectiv Viktor Orban, care au susţinut ferm că ţările lor nu vor acorda nici un fel de asistenţă militară Kievului.