Liderii NATO se vor reuni la Vilnius, în perioada 11-12 Iulie, pentru a aborda o gamă largă de subiecte, de la diviziunile privind candidatura de aderare a Ucrainei şi aderarea Suediei pînă la creşterea stocurilor de muniţii şi revizuirea, pentru prima dată, după decenii, a planurilor de apărare, relatează Reuters, scrie news.ro.

Acesta va fi cel de-al patrulea summit NATO de la invazia Rusiei în Ucraina, primul avînd loc, practic, pe 25 Februarie 2022, la doar o zi după asalt, urmat de reuniuni la Bruxelles şi la Madrid. Această serie extraordinară de întîlniri la nivel înalt contrastează cu ritmul anterior al summiturilor anuale ale NATO şi arată cum războiul de la uşa Alianţei Nord-Atlantice a forţat organizaţia militară să-şi consolideze cooperarea.

Măsurile de securitate la Vilnius vor fi sporite. Trei unităţi germane de apărare antiaeriană Patriot vor fi desfăşurate pentru a proteja locul de întîlnire, o premieră pentru un summit NATO. Avioane de vînătoare vor patrula, de asemenea, pe cerul Lituaniei, ţară care se află între enclava rusă Kaliningrad şi Belarus şi care mult timp a fost considerată un punct vulnerabil pe flancul estic al NATO.

ADERAREA UCRAINEI LA NATO

Summitul pare să fie dominat de modul în care NATO îşi va defini viitoarea relaţie cu Ucraina, pe fondul apelurilor repetate ale Preşedintelui Volodimir Zelenski pentru ca Kievul să primească o invitaţie de aderare.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus clar că Ucraina nu va deveni membră a alianţei cît timp războiul va fi în desfăşurare, iar la summitul de la Vilnius nu-i va fi lansată o invitaţie oficială de aderare.

Cu toate acestea, aliaţii sunt împărţiţi cu privire la rapiditatea cu care ar trebui să i se permită Ucrainei să adere după ce luptele se vor încheia. În timp ce ţările Est-europene spun că o foaie de parcurs ar trebui să fie oferită Kievului la summit, Statele Unite şi Germania se feresc de orice mişcare care ar putea duce alianţa mai aproape de un război cu Rusia.

În perioada premergătoare reuniunii de la Vilnius, mai multe ţări au susţinut o propunere britanică de a permite Kievului să sară peste aşa-numitul program MAP (Membership Action Plan, Planul de acţiune în vederea aderării), care stabileşte obiectivele politice, economice şi militare pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească şi pe care alte state din Europa de Est, inclusiv România, a trebuit să le bifeze înainte de a adera la NATO. Printr-o astfel de măsură, alianţa ar putea răspunde cererilor de a merge dincolo de Declaraţia de la summitul de la Bucureşti din 2008, care a afirmat doar că Ucraina va deveni membră la un moment dat, fără a oferi Kievului o invitaţie sau un calendar real.

De asemenea, este probabil ca NATO să găsească o formulare mai puternică decît cea din 2008 pentru a sublinia perspectiva Kievului de a adera la alianţă. Liderii ar putea cădea de acord asupra unei formulări de genul „locul de drept al Ucrainei este în NATO”, reluînd remarcile făcute de Stoltenberg, cu ocazia unei vizite la Kiev, în Aprilie, sau ar putea sublinia că „securitatea transatlantică ar fi incompletă fără Ucraina”, notează Reuters.

GARANŢII DE SECURITATE PENTRU UCRAINA

Este de aşteptat ca liderii să discute şi despre ce asigurări de securitate ar trebui să primească Kievul pentru perioada de după război, chiar dacă aceste promisiuni vor fi pe baze bilaterale şi nu vor fi emise de alianţa însăşi.

Ele vor include probabil promisiunea continuării ajutorului militar şi financiar pentru Kiev, pentru a descuraja Rusia să întreprindă un nou atac după ce războiul se va încheia.

Stoltenberg a subliniat însă că NATO – în conformitate cu Articolul 5 din Tratatul de la Washington – va oferi garanţii de securitate depline doar membrilor cu drepturi depline ai alianţei.

CONSOLIDAREA FLANCULUI ESTIC AL NATO ŞI CONTRACARAREA RUSIEI

Liderii vor revizui, de asemenea, primele planuri de apărare elaborate de alianţă după Războiul Rece, detaliind modul în care NATO ar răspunde unui atac rusesc.

Relansarea aşa-numitelor planuri regionale reprezintă o schimbare fundamentală. Prin intermediul planurilor, alianţa oferă, de asemenea, îndrumări statelor membre cu privire la modul în care să îşi modernizeze forţele şi logistica.

Zeci de ani, NATO nu a considerat că este nevoie de planuri de apărare pe scară largă, însă, în contextul în care cel mai sîngeros război din 1945 încoace, în Ucraina, se desfăşoară chiar lîngă graniţele sale, NATO avertizează acum că trebuie să aibă toate planurile pregătite cu mult înainte de izbucnirea unui conflict cu un adversar de acelaşi rang, precum Moscova.

Turcia a blocat însă aprobarea planurilor din cauza formulărilor referitoare la locaţii geografice precum Cipru. Problema va fi lăsată liderilor să o rezolve, dacă aliaţii nu găsesc un consens înainte de summit.

NATO va ridica, de asemenea, ţintele pentru stocarea de muniţii, deoarece Kievul consumă obuze mult mai repede decît pot produce ţările occidentale.

În acelaşi timp, aliaţii vor arăta cum îşi propun să pună în aplicare obiectivul NATO, convenit la summitul de anul trecut de la Madrid, de a pune peste 300.000 de soldaţi în stare de alertă maximă, faţă de 40.000 în trecut, pentru a contracara Rusia.

SUEDIA

Suedia a sperat să devină la Vilnius cel de-al 32-lea membru al alianţei, dar Turcia continuă să blocheze aderarea sa, acuzînd Stockholmul că oferă protecţie pe teritoriul său membrilor PKK, organizaţie considerată teroristă de Ankara. Turcia spune că Suedia trebuie să ia măsuri împotriva acestora înainte de a i se permite să adere la NATO.

Aliaţii speră că Preşedintele turc, Tayyip Erdogan, va renunţa la veto cu ocazia summitului, dar nu este clar dacă acest lucru se va întîmpla.

2% DIN PIB PENTRU CHELTUIELILE MILITARE ALE NATO

Aliaţii NATO au ajuns la un acord pentru a ridica obiectivul alianţei privind cheltuielile militare, potrivit a doi diplomaţi.

Cei 31 de aliaţi au căzut de acord asupra unui angajament de durată de a investi în viitor cel puţin 2% din PIB-ul naţional în Armatele lor, au declarat cei doi diplomaţi.

Stoltenberg intenţiona să facă din obiectivul anterior al NATO privind cheltuielile militare de 2% din PIB-ul naţional o cerinţă minimă mai degrabă decît un obiectiv de atins. Însă, în 2023, chiar şi vechea ţintă va fi îndeplinită de doar 11 din cei 31 de membri ai alianţei, potrivit estimărilor NATO. Obiectivul a fost stabilit în 2014, cînd liderii NATO au convenit să crească cheltuielile pentru apărare spre 2% din PIB-ul lor în decurs de un deceniu.

Cei 11 aliaţi în cauză sunt Statele Unite, Marea Britanie, Polonia, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia şi Slovacia. În coada clasamentului se află Canada, Slovenia, Turcia, Spania, Belgia şi Luxemburg, ale căror cheltuieli de apărare au fost sub 1,4% din PIB.