Potrivit unui studiu al Oficiului European pentru Statistică (Eurostat) publicat Joi, românii sunt printre cei mai sîrguincioşi angajaţi din Europa, situîndu-se pe locul doi în ceea ce priveşte numărul de ore lucrate pe săptîmănă, dar, în continuare, au unele dintre cele mai mici salarii din Europa, relatează Agerpres.

Datele Eurostat indică faptul că, în medie, în anul 2023, durata obişnuită a programului de lucru săptămînal al persoanelor cu vîrsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din Uniunea Europeană a fost de 36,1 ore. Există însă diferenţe între state nu doar în ceea ce priveşte numărul de ore lucrate, ci şi în privinţa salariilor.

Românii sunt, potrivit acestui raport, printre cei mai harnici angajați din Europa, pentru că diferenţa dintre ei şi angajaţii din Grecia, care se situează pe primul loc, este una nesemnificativă: 39,5 ore de muncă pe săptămînă românii şi 39,8 ore pe săptămînă grecii.

Din păcate, salariile românilor nu reflectă deloc acest lucru, România fiind printre ţările membre cu salariu minim mult sub 1.000 de euro, alături de Cipru, Polonia, Portugalia, Malta, Lituania, Grecia, Croația, Estonia, Cehia, Slovacia, Letonia, Ungaria și Bulgaria. Salariile minime naționale au variat de la 477 euro/lună în Bulgaria la 1.000 euro/lună în Cipru.

„România se află într-o situație paradoxală. Deși angajații români petrec mult timp la muncă, salariile rămîn printre cele mai mici din Europa. Acest lucru ridică întrebări serioase despre eficiența și calitatea vieții”, a spus Ligia Pricovi, expert în studii europene.

În România, din 2024, valoarea salariului minim brut este de 3.300 lei/lună, adică aproximativ 660 euro/lună, sub nivelul celui din Ungaria, de 710 euro/lună, respectiv ale celor din Cehia și Slovacia, de cîte 750 euro/lună. Practic, România se află pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, cu cel mai mic salariu, dacă ne comparam cu ţările în care venitul minim este pînă în 1.000 de euro.

Dacă, însă, facem comparaţie cu Olanda, unde angajaţii muncesc doar 32 de ore pe săptămînă, Germania, cu 34 de ore, sau Austria, cu 33,5 ore muncite săptămînal, dar cu salarii minime peste 1.500 de euro, distanţa este şi mai mare.

Revenind la raportul Eurostat, cel mai mare număr de ore lucrate într-o săptămînă s-a înregistrat în Grecia (39,8 ore), România (39,5 ore), Polonia (39,3 ore) şi Bulgaria (39 ore), iar cel mai mic în Ţările de Jos (32,2 ore), urmate de Austria (33,6 ore) şi Germania (34 ore).

În 2023, activităţile economice din UE unde s-a înregistrat cea mai lungă săptămînă de muncă au fost: agricultură, silvicultură şi pescuit (41,5 ore), minerit şi activităţi extractive (39,1 ore) şi construcţii (38,9 ore), iar cea mai scurtă săptămînă de muncă se înregistra în activităţile în care angajatorii sunt gospodării (26,7 ore), educaţie (31,9 ore), arte, divertisment şi activităţi recreative.