Ivan Ceban a câștigat din primul tur un nou mandat la Primăria

Liderii politici de la București n-au făcut mare lucru pentru a-i ajuta pe proeuropeni să câștige alegerile în marile orașe de dincolo de Prut. O analiză de Sabina Fati.

Discursurile și bunele intenții nu țin de foame iar votul pentru alegerile locale din Republica Moldova scoate la iveală nu doar strategiile mai bune ale pro-rușilor, ci și nemulțumirile unei populații sărăcite și obosite de o tranziție care nu se mai termină. 

Favoritul pro-rus al premierului Marcel Ciolacu a câștigat un nou mandat, din primul tur, în fruntea Primăriei Chișinăului, după ce în ultimul an s-a deghizat în pro-european și a lansat o formațiune paravan Mișcarea Alternativă Națională (MAN). Marcel Ciolacu a fost la Chișinău anul trecut și i-a promis susținere lui Ivan Ceban, apoi primarul moldovean a venit în România și a fost bine primit, mai ales de social-democrații români.

De altfel, Primăria Chișinău a primit sub Ceban un sprijin substanțial de la Consiliul Județean Buzău, condus de social-democratul Petre Emanoil Neagu, un apropiat al premierului. Astfel, potrivit G4media.ro, Consiliul Județean Buzău a direcționat prin două hotărâri de anul trecut 400.000 de euro și 400.000 de lei pentru proiecte destinate Primăriei Chișinău. Fondurile vizau, între altele, amenajarea Parcului Catedralei și reparația unui pasaj pietonal subteran. 

Pe scurt, România investește din nou într-o zonă difuză din Republica Moldova, care întâmplător sau nu se întâlnește cu cea rusească. Nu e prima dată când Bucureștiul mizează pe direcția greșită. Sub Traian Băsescu, România l-a susținut pe Vladimir Plahotniuc și a mers atât de mult pe mâna lui, încât a girat pentru acest controversat om de afaceri devenit politician inclusiv o întâlnire la Departamentul de Stat al SUA. Totul, sub pretextul că dincolo de Prut nu ar fi existat altcineva pe care să se poată baza și care să se plieze pe politicile Bucureștiului: așa că liderii români, susținuți de serviciile de informații, s-au asociat cu personaje îndoielnice de dincolo de Prut, au finanțat acolo publicații dubioase, iar pe dedesubt, profitorii acestor conexiuni au putut să joace din nou în favoarea propriilor interese, care s-au dovedit a fi în defavoarea intereselor naționale ale celor două state.

România nu a ajutat destul forțele proeuropene în aceste alegeri în care Moscova nu a stat deoparte, tehnicile rusești de corupere a alegătorilor au dat roade iar strategiile deloc subtile aplicate de tacticienii pro-Kremlin sugerează că populația R. Moldova poate fi manipulată sau nu e deloc hotărâtă să meargă spre Vest.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care o va susține și pe Maia Sandu pentru mandatul următor la președinție, nu are după primul tur de scrutin al localelor niciun primar în cele 11 municipii ale țării iar pentru al doilea tur s-a calificat un singur candidat PAS, la primăria din Ungheni.

Dacă premierul Ciolacu, în loc să mizeze pe omul rușilor, a cărui formațiune politică este menționată de Departamentul de Stat cu finanțare de la Kremlin, ar fi preferat liderii proeuropeni, poate că Republica Moldova, în loc să facă un pas în spate, ar fi făcut unul în față.  

Există suspiciuni vechi în România că în instituțiile importante sunt forțe care trag în sens contrar, uneori favorizând interese private în defavoarea celor naționale, alteori preferând Estul în locul Vestului. Poate doar din neatenție, din ignoranță sau din indiferență.

Totuși, chiar și premierul Marcel Ciolacu a spus de mai multe ori de când a început invazia rusă în Ucraina că România n-ar trebui să cheltuie atâția bani pe arme, ca și cum apărarea țării la Marea Neagră și în general la frontiera de Est n-ar fi o prioritate strategică.

Sabina FATI (Sursa: Deutsche Welle)