Curtea de Apel a admis cererea grupului de iniţiativă pentru organizarea referendumului constituţional şi a anulat decizia Comisiei Electorale Centrale din 30 martie, prin care a fost respinsă propunerea de organizare a referendumului şi a fost anulat înregistrarea grupului de iniţiativă, potrivit jurnal.md. Informația a fost confirmată și de activistul Platformei DA, Dinu Plîngău. Astfel, instanţa a obligat Comisia Electorală Centrală să iniţieze referendumul republican pentru care au semnat peste 400 de mii de cetăţeni.

Amintim că CEC a respins inițiativa Platformei DA pentru organizarea referendumului pe data de 30 martie. Motivul invocat de către instituție a fost că nu au fost strînse numărul necesar de semnături din fiecare raion. Astfel, doar în cîteva cazuri, inclusiv municipiul Chișinău și raionul Orhei, Platforma a reușit să strîngă minumum de 20 de mii de semnături prevăzut de Constituție. Totuși, Platforma a îndeplinit o condiție legată de numărul minim de 200 de mii de semnături, astfel fiind două norme care se băteau cap în cap.

Ce își propuneau să modifice?

Doar cîteva subiecte din listă mai sînt actuale.

(1) Reducerea numărului deputaţilor în Parlament de la 101 la 71 de deputaţi.

(2) Excluderea inviolabilităţii parlamentare. Se abrogă prevederea potrivit căreia „Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa”. Aici deja deputații au înregistrat un proiect și l-au trimis la Curtea Constituțională pentru avizare.

(3) Revenirea la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Se propune înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. (subiectul a fost soliționat prin decizia Curții Constituționale din 5 martie)

(4) Revenirea la instituţia suspendării din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament şi demiterea acestuia prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Astfel, suspendarea Preşedintelui Republicii Moldova se va produce în cazul săvîrşirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei, după consultarea Curții Constituționale. Suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova, inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și susţinută de majoritatea deputaţilor, va fi obligatoriu urmată de un referendum, prin intermediul căruia cetăţenii Republicii Moldova se vor pronunţa pe marginea demiterii Preşedintelui. Propunerea vizează înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.

Sursa: agora.md