NATO intenționează să-și consolideze flancul estic prin utilizarea dronelor, a senzorilor și a inteligenței artificiale, în cadrul unei rețele de amploare menite să detecteze și să contribuie la respingerea unui eventual atac al Rusiei, scrie Politico.

Oficialii occidentali afirmă că alianța analizează posibilitatea desfășurării unor operațiuni cu drone asistate de inteligență artificială, ca parte a eforturilor generale de consolidare a apărării sale. Scopul nu este însă autonomia deplină; dimpotrivă, tehnologia ar putea ajuta la pilotarea dronelor, în timp ce operatorii umani vor decide asupra țintelor care vor fi lovite.

Această abordare reflectă ceea ce face deja Ucraina. Țara aflată în conflict integrează din ce în ce mai mult inteligența artificială în operațiunile sale cu drone, însă atît soldații, cît și firmele din domeniul tehnologiei de apărare au subliniat în repetate rînduri că oamenii trebuie să rămînă în centrul luptei, chiar și pe măsură ce războiul devine tot mai automatizat.

Pentru NATO, dronele asistate de inteligență artificială ar face parte din Inițiativa de descurajare a flancului estic — o rețea digitală de spațiu de luptă pe care alianța o construiește pentru a monitoriza amenințările de-a lungul granițelor sale cu Rusia și Belarus, care se întind de la nordul Finlandei pînă la Marea Neagră.

Noul concept include mii de drone, senzori și sateliți conectați la inteligența artificială pentru a detecta potențiale încălcări ale teritoriului aliaților și pentru a respinge atacurile, constituind prima linie de apărare. Forțele militare convenționale, precum tancurile, avioanele de vînătoare și artileria, vor rămîne coloana vertebrală a sistemului.

Maiorul Ben Schiff din Armata SUA, ofițer responsabil cu operațiunile software, a declarat pentru Bild că atît Ucraina, cît și Rusia se bazează în continuare pe personal uman pentru controlul dronelor.

Deși unele sisteme dispun de capacități de inteligență artificială sau de învățare automată care permit scurte momente de autonomie în timpul zborului, pilotarea este asigurată în principal de operatorii de la sol. Schiff a afirmat că „cele mai plictisitoare părți ale zborului” — dronele care planează deasupra cîmpului de luptă în căutarea țintelor — ar trebui automatizate. Însă, atunci cînd vine vorba de a decide ce țintă trebuie lovită de dronă, aici intervine factorul uman.

„Așadar, oamenii decid ce face drona, dar nu trebuie neapărat să o piloteze ei înșiși, pentru că nu avem un milion de piloți. Nu putem pilota un milion de drone în același timp”, a declarat Schiff la sediul Armatei SUA pentru Europa și Africa din Wiesbaden, Germania.

Schiff este manager de produs pentru EFDI Data Backbone, un cadru în curs de dezvoltare conceput pentru a ajuta forțele NATO să detecteze, să clasifice, să partajeze și să acționeze pe baza informațiilor cu rapiditate și la scară largă. Această infrastructură face legătura între sistemele informatice și de comandă incompatibile din mai multe țări aliate, permițînd fluxul de date în timp real de la senzorii desfășurați în prima linie pînă la cartierul general.

Obiectivul este de a ajuta NATO să treacă de la sistemul liniar actual — denumit „lanț de ucidere” — în care informațiile circulă de la linia frontului către un factor de decizie și apoi înapoi către frontul de luptă — la o „rețea a morții”, în care datele provenite de la senzori pot fi transmise rapid către sistemele de armament și operatori.

„Valoarea unei drone, a unui senzor sau a oricărei alte capacități nu este determinată exclusiv de performanțele sale individuale”, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvînt al Armatei SUA în Europa și Africa. „Eficacitatea sa depinde de cît de bine se integrează în ecosistemul operațional mai larg”.

Ucraina este deja un pionier în integrarea inteligenței artificiale în operațiunile militare.

Pe cîmpul de luptă, Ucraina a înregistrat progrese semnificative în utilizarea inteligenței artificiale pentru a sprijini funcții precum luarea deciziilor, navigarea dronelor, ghidarea finală și precizia, a declarat Andrii Hrytseniuk, directorul general al platformei de inovare Brave1, susținută de statul ucrainean.

În această primăvară, Hrytseniuk a declarat pentru Business Insider, la Kiev, că peste 200 de companii locale dezvoltă componente bazate pe inteligență artificială pentru drone, rachete, radare și alte sisteme. Cu toate acestea, ei susțin că acestea nu vor controla dronele de la început pînă la sfîrșit.

Wild Hornets, producătorul popularei drone de interceptare Sting, a declarat, de asemenea, pentru Business Insider în luna mai că inteligența artificială va fi integrată treptat în aproape toate etapele operațiunilor de zbor — detectarea țintei, identificarea acesteia și, ulterior, ghidarea finală.

Un purtător de cuvînt al companiei a declarat că oamenii vor lua în continuare decizia finală cu privire la țintele care vor fi lovite. Avînd în vedere că Rusia își schimbă constant tacticile, operatorii sistemelor de interceptare trebuie să urmărească aceste schimbări și să facă ajustările necesare, a adăugat acesta.

Pe măsură ce sistemele autonome devin din ce în ce mai răspîndite pe cîmpul de luptă din Ucraina, comandanții au declarat pentru Business Insider că oamenii trebuie să rămînă implicați în procesul decizional.

Grek, indicativul de apel al unui comandant de companie care coordonează roboții din cadrul Regimentului 21 de Sisteme Fără Pilot „Kraken” al Ucrainei, a declarat că obiectivul este acela de a „permite oamenilor să se concentreze asupra sarcinilor în care judecata umană are cea mai mare valoare”.

Ofițerii Armatei SUA au subliniat că NATO utilizează contextul operațional din Ucraina pentru a-și orienta planificarea militară în vederea unei posibile confruntări viitoare.

„Nu imităm Ucraina”, a declarat căpitanul Ronan Sefton. „Învățăm de la Ucraina”.