Autor: Mihai CONŢIU

„Merge vorba” că vice-ministrul Educaţiei, Igor Grosu, a anunţat că se examinează posibilitatea ca examenele de Bacalaureat la limba română şi limbile străine să nu mai fie în scris, ci doar oral.Acesta a declarat: "Rămîne în vigoare propunerea în special pentru limbile străine, pentru limba română proba orală, dar trebuie să ne pregătim inclusiv metodologic, tehnic pentru a nu lăsa spaţiu pentru interpretări. Rămîne pe agenda noastră, dar trebuie să o facem mai pregătiţi."

Din rău în mai rău, am putea zice! Dincolo de subiectivismul care va apare obligatoriu la notarea elevilor, iniţiativa în cauză are menirea de a conserva, tacit, şi a face pîrtie continuităţii agramatismului, vecin cu analfabetismul, care există în mai toate liceele din ţară. Spun asta în contextul în care şi în România, unde limba română este la ea acasă, numeroşi absolvenţi de liceu au lacune serioase şi ruşinoase în cunoaşterea gramaticii elementare a limbii române. Aici, în Moldova, chestiunea este şi mai dezastruoasă deoarece lecţiile „se primeşte” de elevi de la profesori „cărturari”, care „citesc lecţii”, „anul împrejur”, „ca săi trimităn facultăţi diştepţi”.

…Şi aşa, limbajul elevilor absolvenţi, în general vorbind, este dezastruos, vorbind într-o păsărească moldo-româno-rusă de toată mirarea! Probabil că oficialii Ministerului Educaţiei vor ca astfel să mai reducă procentajul celor care pică la Bacalaureat, dar să şi ascundă faptul că elevii absolvenţi scriu după cum vorbesc, cu „miau” de la pisică, atunci cînd spun: „părinţii mei miau dat mai puţini bani de buzunar, cam note mici şi mau mai şi chidănit aznoapti, pe la jumătati la unu, cam întîrziat la club cu padruga mea şi cu paţanii.”

Cei de la Ministerul Educaţiei nu-şi fac griji, iar asta pentru că sînt siguri că, indiferent de cît de agramaţi vor fi viitorii absolvenţi, puzderia de „fabrici de diplome universitare” (facultăţile particulare) îi vor înmatricula cu surle şi trîmbiţe. Cine ştie, poate că au şi o înţelegere în acest sens…! Poate că ştie mai bine doamna Ana Guţu, care ştie prea bine ce compromisuri favorabile a obţinut pentru aceste „fabrici de diplome universitare” la elaborarea Codului Educaţiei!

Pe de altă parte, pentru ca noi să fim destul de convinşi de gradul înalt de preocupare al Ministerului Educaţiei în privinţa corectitudinii desfăşurării examenelor de Bacalaureat, specialiştii de acolo au înaintat un proiect de lege care a şi fost votat Joi, 19 Martie, în Parlament. În acest Proiect se prevede modificarea şi completarea Legii Învăţămîntului şi a Codului Contravenţional. Autorii proiectului propun ca persoanele fizice care vor publica subiectele examenelor de BAC să fie sancţionate cu amenzi de la 1.000 la 3.000 de lei. Persoanele juridice ar putea fi amendate cu pînă la 8 mii de lei. Amenzi similare vor fi aplicate şi persoanelor cu funcţii de răspundere. Acestea vor mai fi lipsite de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de a desfăşura anumite activităţi pe un termen de la trei luni la un an. Nu doar amenzile în sine sînt soluţia în cazul dat şi veţi vedea de ce!

Chestiunea publicării rezultatelor testelor înaintea examenelor este veche, iar reacţia Ministerului Educaţiei nu a fost niciodată cea adecvată. Spun asta deoarece, în contextul publicării acestor teste înaintea examenelor, acestea, totuşi, au fost susţinute, fapt care a viciat din start examenul.

Afirm asta în condiţiile în care, personal, am fost implicat colateral într-o chestiune relativ similară, în urmă cu foarte mulţi ani, la Bucureşti. Revista de învăţămînt cu care colaboram a publicat rezultatele testelor de Bacalaureat înainte de susţinerea examenelor. Am făcut asta pentru a demonstra vulnerabilitatea sistemului, nu pentru a fi complicii elevilor absolvenţi care s-ar fi folosit de ele. În situaţia dată, ministerul de resort din România a luat cea mai firească şi logică măsură – a amînat data susţinerii examenelor de Bacalaureat. Pe vremea aceea, Ministrul Educaţiei din România era respectabilul profesor universitar, filosof şi politolog Andrei Marga, care a înţeles situaţia şi n s-a simţit vexat de demersul nostru publicistic, ci doar curios să afle cum am procurat acele teste.

În concluzie, de ce Ministerul Educaţiei din Moldova nu a procedat la fel în anii precedenţi, cînd rezultatele testelor au fost publicate pe internet, dar examenele totuşi au fost susţinute, în condiţiile vicierii lor din start? Dacă s-au gîndit, firesc, la sancţionarea unor astfel de infracţiuni, dacă ele totuşi vor fi şi anul acesta şi este aproape sigur că vor fi, examenele se vor mai susţine ca şi pînă acum? Şi la asta ar trebui să se gîndească oficialii Ministerului Educaţiei dacă, într-adevăr, vor examene corecte!