Cărbunele s-a format în mai multe etape, în lunga istorie a Pămîntului. Cea mai mare parte a cărbunelui s-a format în urmă cu aproximativ 250 de milioane de ani, în era carboniferă, care a durat 35 milioane de ani, erǎ numită astfel datorită cantităţilor uriaşe de cărbune care s-au format în acea perioadă. Dar ce s-a întîmplat în timpul acestor perioade şi cum s-a format cărbunele? Cărbunele se găseşte în pămînt, în straturi uniforme şi cantităţi mari, chiar şi la 3 metri adîncime, îngropat între alte straturi de rocă. Cărbunele s-a format din resturi de copaci vechi şi plante care au crescut în păduri tropicale preistorice, care creşteau pe pămînturile mlăştinoase, deci într-un climat umed şi cald. Pădurile conţineau multe tipuri de arbori, printre care şi arbori-ferigă gigantici şi arbori coada-calului gigantici. După moartea ferigilor, arborii au căzut în apa mlăştinoasă, apa era săracă în oxigen, iar acest lucru favoriza acţiunea bacteriilor de putrefacţie.

Arborii au putrezit încet şi s-au transformat în turbă. Dar pentru a se tranforma în cărbune, turba trebuia presată, iar primul stadiu de comprimare a avut loc în mlaştinile primitive, odată cu depunerea unor straturi succesive de vegetaţie aflate în putrefacţie, comprimînd astfel straturile inferioare greutăţii lor. În era carboniferă, turba a fost acoperită de mîl şi nisip. Stratul de pămînt şi turbă a fost acoperit de apă, pentru ca apoi să se întoarcă la suprafaţă. În timp, se formau noi straturi de turbă şi alte mlaştini, astfel ajungîndu-se la ce este astăzi. Transformarea lemnului în cărbune a durat mii de ani, iar dovada că tot cărbunele provine din plante este uşor de văzut. Uneori, urme perfecte de ferigi se găsesc în cărbune sau modele de scoarţă de copac şi chiar buturugi fosili sînt văzute în cărbune. Culoarea cărbunelui, neagră-brun, provine de la carbonul pe care îl conţine. De asemenea, mai conţine şi gaze inflamabile precum azot, oxigen sau hidrogen.

Sursa: Descoperă.ro