Comisia Europeană (CE) a prezentat propuneri pentru a reduce majorarea preţurilor la gaze şi electricitate în UE, în special prin impozitarea profiturilor excesive ale producătorilor de energie, se arată într-o analiză realizată de AFP, pentru ednH, transmite agerpres.

Miniştrii Energiei din UE urmează să analizeze planurile într-o reuniune extraordinară la Bruxelles, în 30 Septembrie.

Taxa pe companiile de energie

Pe piaţa electricităţii din UE, preţul se bazează pe ultima sursă utilizată pentru a satisface cererea – adesea o centrală electrică pe bază de gaze –, iar această reglementare se aplică tuturor operatorilor de energie electrică, indiferent dacă ei folosesc energie nucleară, hidro, solară sau alte surse.

Preţurile cu ridicata ale energiei au crescut astfel cînd războiul din Ucraina a dus la majorarea vertiginoasă a costului gazului.

Comisia cere o „plafonare” a profiturilor excepţionale obţinute de producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine, dar la preţuri mult mai mari ale pieţei, de fapt, o taxă, deşi se îndepărtează de la a o numi aşa, deoarece aceasta ar necesita unanimitatea tuturor celor 27 de ţări membre UE.

Potrivit unui proiect al CE consultat de AFP, plafonul ar fi stabilit la 180 de euro per megawatt oră (MWh), iar orice depăşeşte acest nivel ar reprezenta venituri pentru statele membre ale UE, pentru a fi împărţite între gospodăriile şi companiile care se confruntă cu dificultăţi. Producţia de cărbune şi metan este exclusă.

Preşedintele CE, Ursula von der Leyen, a spus că în urma introducerii taxei (sau a plafonului) s-ar strînge cel puţin 140 miliarde de euro.

Ulterior, Comisia a explicat că estimarea de 140 de miliarde de euro acoperea pînă la 117 miliarde de euro obţinuţi din plafonarea profiturilor de la producătorii de electricitate, care nu folosesc gaze, şi alte 25 de miliarde, dintr-o „contribuţie de criză” temporară, de la marile companii de petrol, gaze şi cărbune.

Mergînd mai departe, von der Leyen a cerut, de asemenea, o „reformă profundă şi cuprinzătoare” a pieţei energiei a UE, care să includă decuplarea preţului gazului de producţia de electricitate din alte surse.

Efectele taxei ar varia de la o ţară la alta în UE. În Franţa, unde cea mai mare parte a electricităţii provine de la centrale nucleare şi este vîndută prin contracte cu preţ fix, o mare parte din profit ajunge deja la Guvern.

„Contribuţia de criză”

Bruxelles-ul vrea să impună temporar marilor companii de petrol, gaze şi cărbune „contribuţia de criză, pentru că suntem într-o criză a combustibililor fosili şi, de asemenea, industria combustibililor fosili are o datorie specială”, a spus von der Leyen.

„În această perioadă este greşit să primeşti profituri şi venituri extraordinare record beneficiind de pe urma războiului şi pe spatele consumatorilor noştri”, a declarat oficialul UE.

Proiectul CE prevede o taxă de 33% asupra profiturilor excesive, definite ca profituri care depăşesc cu peste 20% media cîştigurilor dintre 2019 şi 2021.

Cererea în orele de vîrf

Comisia doreşte să impună ţărilor UE o cerinţă privind reducerea consumului de electricitate „cu cel puţin cinci procente” în timpul orelor de vîrf, cînd preţul energiei electrice este cel mai ridicat.

Bruxelles-ul calculează că astfel s-ar reduce consumul de gaze pentru electricitate în blocul comunitar cu 3,8%. De asemenea, doreşte ca ţările să reducă consumul lunar cu 10%. Ar fi la latitudinea fiecărei ţări membre UE să decidă cum îndeplineşte aceste obiective.

Ajutor pentru furnizori

Admiţînd precaritatea cu care se confruntă furnizorii de energie, afectaţi de probleme de lichiditate din cauza volatilităţii preţurilor, Bruxelles-ul intenţionează să relaxeze reglementările şi să introducă mecanisme contra speculaţiilor.

„Vom modifica cadrul temporar al ajutorului de stat în octombrie pentru a permite furnizarea de garanţii de stat, păstrînd în acelaşi timp condiţiile de concurenţă echitabile”, a spus von der Leyen.

Plafon al preţului la gaze

Executivul comunitar vrea să reducă veniturile pe care Rusia le cîştigă de pe urma exporturile sale de gaze şi a lansat ideea de a pune o limită asupra nivelul plăţilor blocului comunitar pentru aceste livrări.

Însă unele ţări din Estul UE, extrem de dependente de gazul rusesc – şi îngrijorate de avertismentul preşedintelui Vladimir Putin că va tăia toate livrările către orice ţară care impune un plafon de preţ – se îndoiesc de această măsură.

Problema încă este negociată, după ce unii miniştri ai Energiei din UE au sugerat săptămîna trecută un plafon pentru toate importurile de gaze în blocul comunitar, inclusiv la gazele naturale lichefiate (GNL).

Comisia urmăreşte mai mult o plafonare pentru gazul transportat prin conducte, care ar avea impact asupra Rusiei şi ar evita problemele legate de plafonarea preţurilor pentru GNL, care poate fi expediat oriunde în întreaga lume, acolo unde preţurile sunt cele mai ridicate.