Un ”Caiet special de lucrări lunare”, destinat elevilor din ciclul primar, clasa a III-a și a IV-a, în anul școlar 1900-1901, arată cum funcționa învățămîntul în urmă cu 120 de ani, cît de caligrafic scriau micii elevi și ce cunoștințe aveau încă de la acea vîrstă.

Caietul aparține elevului Bîrjovanu Alexandru, de la Școala Nr.1, sat Broșteni, comuna Bahna, județul Neamț, în anul școlar 1900-1901, scrie Mesaju.ro.

La începutul secolului XX, educaţia era gratuită şi obligatorie pînă la primele patru clase. Existau foarte puține cadre didactice (media a fost de 82 de studenți la un profesor în 1908-1909, în zonele rurale, și 56 în mediul urban), precum și ratele de abandon, chiar și în primii patru ani de școlarizare obligatorie au fost foarte mari (pînă la 30 % în 1910/11).

Alfabetizarea, în special în zonele rurale, a fost extrem de scăzută, fiind estimată la aproximativ 25-30% pentru mediul rural, de sex masculin, și în jur de 80-85% pentru zona urbană, de sex masculin.

În anul școlar 1900-1901, în România erau în total 282.225 de elevi.

Sfîrşitul secolului XIX promovează nu numai citirea corectă, ci şi artistică, folosind ritmul şi intonaţia potrivite cu tîlcul cuvintelor. Mai mult, caligrafia era o artă, iar gramatica trebuia respectată cu sfinţenie.

În anul 1900, existau caiete speciale de lucrări la diferite materii, la clasele primare. Un astfel de caiet costa 90 de bani, și avea chiar instrucțiunile metodologice (atît pentru elevi, cît și pentru profesori), dar și modele de scriere caligrafică.

Materiile pentru care se făceau lucrările speciale, în clasele a III-a și a IV-a, ale anului școlar 1900-1901 erau: Istorie, Științe „Fisico-Naturale”, Geografie, Religie, Aritmetică, Gramatică, Caligrafie, Compunere și Desen.

P. s. Am preluat acest articol în memoria lui Gafton Berlinski, tatăl lui Ion Berlinski, pe care l-am cunoscut (personal!), care a făcut școală românească, a fost înrolat, pe front, în Armata Română, dar care, împreună cu Armata Română, a fost re-înrolat în Armata Sovietică.