Poligamie, adulter şi purificarea virginelor

Relaţiile sexuale şi căsătoria nu sînt prezentate în Biblie într-o lumină atît de castă pe cît susţin adesea persoanele cucernice, pentru care uniunea dintre o femeie şi un bărbat este singura acceptată de Biblie, afirmă psihologul şi scriitoarea Valerie Tarico. Aceasta a făcut o trecere în revistă a altor forme de sexualitate şi de mariaj care se regăsesc în Noul şi în Vechiul Testament, printre care poligamia şi adulterul.

Dincolo de monogamie, de uniunea dintre o femeie şi un bărbat, Biblia conţine o mulţime de referiri la practici sexuale şi forme de convieţuire dintre cele mai diverse, multe dintre acestea devenite inacceptabile în societatea modernă. Din această perspectivă, psihologul şi scriitoarea americană Valerie Tarico explică pentru publicaţia „The Independent“ că nu vede de ce nu ar exista mai multă toleranţă şi astăzi pentru altfel de mariaje decît cele heterosexuale, cum ar fi cele homosexuale, care stîrnesc atîta indignare în sînul credincioşilor mereu pregătiţi să dea exemple de cumpătare şi decenţă din Biblie.

„Biblia include uniunea dintre un bărbat şi o femeie, însă la fel de adevărat este că există o mulţime de referiri care nu condamnă poligamia şi chiar sclavia sexuală, iar uneori menţionează ca practici acceptabile ceea ce azi considerăm incest sau viol“, subliniază psihologul. Aceasta spune că doar pentru că ceva stă scris în Biblie, nu înseamnă neapărat că trebuie să fie preluat ca model de comportament cucernic, ci că fiecare mesaj trebuie cîntărit în funcţie de o mulţime de alţi factori.

Poligamia

Poligamia este prezentă în Vechiul Testament, dar şi în Noul Testament, şi chiar acceptată de Iisus, (Matei 22:23-32). Există şi un site, biblicalpolygamy.com, dedicat analizei a peste 40 de figuri biblice care au avut mai multe neveste. Printre aceste persoane se numără Avraam, Isaac, Regele David (primul rege al Israelului a avut şase soţii, dar fiul lui, Solomon, considerat cel mai înţelept om din lume, a avut 700 de soţii şi 300 de concubine).

Sclavia sexuală

În Biblie apar chiar reguli referitoare la deţinerea diferitelor tipuri de sclavi. De exemplu, se spune că dacă un bărbat cumpăra o fată evreică, iar aceasta nu reuşea să-i fie pe plac stăpînului, atunci acesta nu putea să o vîndă unui străin, ci trebuia să o elibereze, în cazul în care nu putea să se mai îngrijească de ea (Exodul 21:8).

Purificarea virginelor

Virginele reprezintă pradă de război, observă scriitoarea Valerie Tarico, citînd Leviticul, Cartea a treia a lui Moise, unde servitorii lui Dumnezeu le poruncesc israeliţilor să ucidă toate femeile midianite capturate în război, „folosite şi murdare“, împreună cu copiii de parte masculină, dar să păstreze virginele pentru ei. Mai mult, Legea lui Moise arată cum trebuie realizat un ritual de purificare a virginelor captive, înainte de a putea trăi în concubinaj. Astfel, stăpînul trebuie să radă fata pe cap, să îi taie unghiile şi să o lase să-şi jelească părinţii, înainte de primul act sexual (Deuteronom 21:10-14).

Violul

Dacă a fost violată, o fată evreică poate fi vîndută violatorului ei pentru sumă care este astăzi echivalentul a 580 de dolari (Deuteronomul 22:28-29). Apoi, acesta trebuie să o păstreze ca una din soţiile sale, pentru toată viaţa, pentru că a fost „umilită“.

Incestul

Deşi incestul este interzis în Biblie, Dumnezeu a făcut şi excepţii. Atît Avraam cît şi Sara erau originari din Urul Caldeii şi se numeau Avraam şi Sarai, fiind rude. Potrivit unei tradiţii tardive, Sara era sora vitregă a lui Aavram, avînd amîndoi acelaşi tată. Căsătoria între fraţi vitregi şi surori vitrege este interzisă mai tîrziu, (Leviticul), dar pe vremea lui Avram era permisă. (,,Răspuns-a Avraam: „Am socotit că prin ţinutul acesta lipseşte frica de Dumnezeu şi voi fi omorît din pricina femeii mele. Cu adevărat, ea mi-e soră după tată, dar nu ştiu după mamă, iar acum mi-e soţie.”) Nu în ultimul rînd, Lot şi fiicele sale s-au retras într-o peşteră, după ce Dumnezeu a distrus cetăţile Sodoma şi Gomora. Locul este cunoscut şi sub numele de "Peştera Seducerii”, pentru că cele două fete şi-au îmbătat tatăl şi l-au sedus, temîndu-se că nu-şi vor mai găsi soţi, apoi fiecare a dat naştere cîte unui fiu, Moab şi Ben-ami.

Adulterul

După şapte decenii fără copii, soţia nefericită a lui Avraam, Sara, îi spune acestuia să se culce cu sclava ei, în speranţa că îşi vor face o familie cu ajutorul ei. Astfel, sclava ei, Hagar, rămîne însărcinată. Două generaţii mai tîrziu, soţiile lui Iacob, Lia şi Rahela, fac acelaşi lucru: îşi trimit sclavele să se unească cu Iacob în speranţa că una va reuşi să-i ofere mai mulţi fii decît cealaltă (Geneza 30:10-22).

Căsătoria cu văduva fratelui

În cazul în care un bărbat murea, atunci era de datoria fratelui său să se căsătorească şi să-i lase gravidă văduva, dacă aceasta nu reuşise să aibă copii. Un exemplu este Onan, care s-a căsătorit cu Tamara, văduva fratelui său, Ir, şi s-a culcat cu ea, dar şi-a vărsat sămînţa pe jos, ca aceasta să nu rămînă însărcinată. Onan este omorît de Dumnezeu pentru că preferase să-şi irosească sămînţa în loc să-i ofere urmaşi fratelui său. (Geneza 38:8-10). Tradiţie care se regăseşte şi în Noul Testament, (Matei 22:24-28). Multe din normele dezbătute în Vechiul Testament nu sînt anulate sau condamnate de Iisus, subliniază scriitoarea, ci sînt susţinute în Noul Testament, iar Matei a grăit astfel în numele Mîntuitorului: "Să nu credeţi că am venit să dau la o parte Legea sau Profeţii. Nu, ci am venit ca să arăt adevăratul lor sens. Pentru că, într-adevăr, cîtă vreme vor exista Cerul şi Pămîntul, nici măcar o literă sau o parte a vreunei litere din Lege nu va fi înlăturată. Tot ceea ce este scris în Lege se va întampla întocmai". (Matei 5:17-18)

Bogdan DOBRE (Adevărul.ro)