Preşedintele Emmanuel Macron a acceptat, Luni dimineaţa, demisia premierului Sébastien Lecornu, abia numit în funcţie şi care Duminică îşi prezentase noul Cabinet, care stîrnise însă numeroase critici pentru numirile făcute.

„Nu poţi fi prim-ministru atunci cînd condiţiile nu sunt îndeplinite”, a declarat prim-ministrul demisionar, într-o declaraţie făcută la Matignon. El a precizat că ”a încercat să construiască o cale de urmat (...) pe subiecte ce puteau fi închise”, cum ar fi asigurarea de şomaj şi securitatea socială, pentru „a construi o foaie de parcurs” cu baze comune.

Sébastien Lecornu consideră că trei motive nu-i mai permit să fie prim-ministru. În primul rînd, el menţionează faptul că formaţiunile politice „au pretins uneori că nu văd schimbarea, ruptura profundă pe care o reprezenta faptul de a nu se folosi de articolul 49.3 din Constituţie” (asumarea răspunderii Guvernului) pentru trecerea bugetului şi că, în opinia sa, nu mai exista „nici un pretext pentru o moţiune de cenzură”.

În plus, „partidele politice continuă să adopte o poziţie de parcă ar avea toate majoritatea absolută în Adunarea Naţională”, a spus premierul demisionar. „M-am trezit într-o situaţie în care eram dispus să fac compromisuri, dar fiecare partid politic doreşte ca celălalt partid politic să adopte integral programul său”, a arătat el. „Este o alegere care a fost făcută de diferitele formaţiuni politice din opoziţie de a nu veni cu o bază comună la guvernare, ci de a permite polemicile”.

”În cele din urmă, componenţa Guvernului în cadrul bazei comune nu a fost fluidă şi a dat naştere la reapariţia unor apeluri partizane, uneori legate (...) de viitoarele alegeri prezidenţiale”, a arătat Lecornu. ”Ar fi nevoie de puţin pentru a reuşi”, a conchis Sébastien Lecornu, apelînd la „mai mult altruism” şi la „renunţarea la anumite ego-uri”.

„Anumite lucruri pot fi realizate înainte de 2027”, crede prim-ministrul demisionar, referindu-se la data următoarelor alegeri prezidenţiale.

Marine Le Pen, lidera de facto a extremei drepte, cere dizolvarea Parlamentului şi convocarea de alegeri anticipate. Ea subliniază că demisia lui Lecornu este „o măsură înţeleaptă”. Şefa deputaţilor din Ressamblement National (RN) se îndoieşte de capacitatea preşedintelui de a „se opune dizolvării” Adunării Naţionale.

„Îl invit să dizolve Adunarea Naţională, am ajuns la capătul drumului. Mîine nu va mai fi nimic. (...) Gluma s-a terminat, farsa a durat destul”, a declarat Marine Le Pen.

„Nu poate exista o revenire la stabilitate fără o revenire la urne şi dizolvarea Adunării Naţionale”, declarase anterior şi liderul RN, Jordan Bardella, după demisia lui Lecornu. RN este cotat favorit în sondajele electorale.

Socialistul Philippe Brun a declarat pe X că partidul său este gata „să-şi asume responsabilităţile” ţării. „Este timpul să îi chemăm pe cei care au ieşit pe primul loc în alegeri”, a scris el, făcînd aluzie la faptul că stînga a cîştigat alegerile parlamentare anticipate de anul trecut.

François-Xavier Bellamy, vicepreşedinte al partidului de dreapta Les Republicains (LR), a declarat, Luni,” că partidul său nu are de ce să se teamă (...) de o dizolvare a Parlamentului”, excluzînd orice responsabilitate din partea LR dacă Emmanuel Macron ar convoca alegeri legislative anticipate.

„Nu avem de ce să ne temem pentru noi de o dizolvare”, a declarat eurodeputatul la France Inter, subliniind că partidul său a obţinut mai multe succese în ultimele luni în cadrul alegerilor parţiale. 

Deşi păstrat în noul Guvern, ministrul de Interne Bruno Retailleau, provenind din LR, criticase componenţa noii echipe a lui Lecornu, considerînd că nu se diferenţiază prea mult de predentul Guvern care a căzut în urma unui vot de neîncredere.

Luni, după demisia lui Lecornu, atît voci de dreapta, cît şi de extremă stînga au început să ceară demisia preşedintelui Emmanuel Macron însuşi.