Creştinii ortodocşi au intrat de luni, 3 martie, în Postul Paştilor, cel mai aspru post de peste an. Pînă la Sărbătoarea Învierii Mîntuitorului Iisus Hristos, prăznuită în acest an pe 20 aprilie, cei care postesc nu vor consuma produse lactate, ouă, peşte, carne sau produse din acestea. Nici vin nu vor putea bea. Deşi îndeamnă enoriaşii să se abţină de la mîncare în exces, preoţii spun că postul este nu atît alimentar, cît duhovnicesc. Fără rugăciune nu poate fi numit post. Pentru copii şi vîrstnici, dar şi pentru oamenii cu probleme de sănătate Biserica oferă dezlegare la consumul alimentelor nerecomandate în post. Creştinii trebuie să discute cu preotul duhovnic, care va stabili modul postirii pentru fiecare. La sărbătorile Buna Vestire, 7 aprilie, şi Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile, 13 aprilie, toţi cei care postesc au dezlegare la vin, consumat cu moderaţie, şi la peşte. În perioada postului veşmintele preoţilor şi odoarele în care este înveşmîntată biserica sînt de culoare închisă, neagră sau violet închis. Postul Paştilor este cel mai lung post de peste an. Ţine 40 de zile, la care se adaugă Săptămîna Patimilor, cea mai strictă săptămînă din anul bisericesc. Se recomandă ca în zilele de vineri şi miercuri să fie consumate produse uscate şi fierte. Creştinii care doresc să se împărtăşească o pot face chiar din prima săptămînă, în zilele de miercuri, vineri, sîmbătă şi duminică.

Sursa: IPN