Cairo, cîmp de luptă între poliție și islamiști

Forţele egiptene de securitate au ucis peste o sută de persoane, în încercarea de a dispersa două adunări ale susţinătorilor preşedintelui islamist Mohamed Morsi, înlăturat de la putere de armată şi al cărui mandat de arestare a fost prelungit cu 15 zile. Imaginile oferite de televiziuni arată cum membri ai forţelor de ordine trag asupra islamiştilor egipteni de pe acoperişurile clădirilor.

Bilanţul oferit de Fraţii Musulmani este şi mai sîngeros: ar fi vorba despre 600 de morţi şi nu mai puţin de 2.000 de răniţi. Sunt cifre oferite de Walid Al-Haddad, purtătorul de cuvînt al organizaţiei, pentru BBC. „Haaretz” notează ca Ministerul Sănătăţii a indicat doar 56 de morţi şi 98 de răniţi. Al-Hadda a cerut pe Twitter egiptenilor să „iasă în stradă pentru a opri masacrul”. „Nu este o tentativă de dispersare a protestatarilor, ci una de zdrobire sîngeroasă a oricărui grup care se opune loviturii de stat militare”, spune el.

Şi mai grav este că violenţele soldate cu morţi se răspîndesc în întreaga ţară. Cinci persoane au fost ucise la Suez, unde islamiştii au încercat să ocupe clădirile unor instituţii, scrie „Le Monde”. La Minia şi Assiut, două oraşe la Sud de Cairo, au avut loc confruntări între populaţie şi poliţie. Şoselele au fost blocate cu cauciucuri incendiate. Noua persoane au fost ucise în regiunea Fayoum, cînd încercau să blocheze astfel şosele importante. Corespondentul ABC News vorbeşte despre proteste masive la Alexandria, Assuan şi Beni Suef.

Creştinii egipteni (comunitatea coptă) par a fi o ţintă clară a islamiştilor revoltaţi, căci au sprijinit înlăturarea preşedintelui Morsi. Biserica Sfîntul Gheorghe din A Sohag a fost incendiată cu cocktailuri Molotov. A fost atacată şi biserica anglicană de din Suez şi alte două biserici din Minia şi El Nazla. În total, şase biserici au fost incendiate. Mişcarea Youth Maspero Union, a tinerilor copţi, susţine că „Fraţii Musulmani poartă un război împotriva copţilor”.

Acţiunea poliţiei din Cairo a început Miercuri dimineaţa, cînd poliţia a luat cu asalt baricadele din pieţele Rabaa al Adawiya şi Nahda, unde se adunaseră mii de susţinători ai Fraţilor Musulmani şi ai preşedintelui ales. Printre ei se aflau şi multe femei şi copii. La o jumătate de ora după atac, un reporter AFP a numărat 17 cadavre, duse de poliţişti către o morgă improvizată.

Imaginile şi rapoarte oficiale arată că susţinătorii preşedintelui înlăturat sunt înarmaţi, iar doi poliţişti şi-au pierdut viaţa împuşcaţi.

Vărsarea de sînge vine după eşecul încercărilor de mediere a unui compromis între tabăra laică, susţinută de armată, şi cea islamistă din Egipt. După şase săptămîni de negocieri, acestea au fost abandonate, iar poliţia a intervenit în forţă împotriva protestatarilor care ocupă pieţele din Cairo de la înlăturarea preşedintelui Morsi.
Bilanţul victimelor este unul provizoriu, căci luptele sunt în toi la Cairo, caracterizat drept cîmp de luptă de către AFP.

Distrugerea baricadelor islamiştilor din Cairo ar însemna eliberarea Guvernului interimar laic de singura formă de presiune pe care Fraţii Musulmani o mai pot exercita pentru moment. Liderii De la înlăturarea preşedintelui Morsi şi pînă la operaţiunea sîngeroasa de Miercuri, în timpul protestelor din Egipt au murit peste 300 de persoane.

Situaţia internă din Egipt a creat complicaţii diplomatice majore. Statele occidentale s-au ferit să caracterizeze public înlăturarea preşedintelui Morsi drept „lovitură de stat”. În bogatele monarhii salafiste din Golf, situaţia nu este mai limpede. Qatarul, care a sprijinit în mod evident guvernarea Fraţilor Musulmani cu nu mai puţin de 8 miliarde de dolari, nu a digerat deloc lovitura dată de armată cu sprijinul tacit al Vestului. În schimb, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, care au o aversiune faţă de Fraţii Musulmani, au început să concureze ajutorul financiar qatariot, promiţînd 12 miliarde de dolari noului Guvern. Alături de marile puteri occidentale, aceste trei state din Golf au fost cele care au încercat să medieze ajungerea la un compromis între armată şi islamiştii egipteni. Poziţia Turciei, exprimată de premierul Erdogan, este una şi mai complicată, pentru că Guvernul de la Ankara doreşte să limiteze puterile armatei şi să atragă cît mai mulţi islamişti în viaţa politică. Este motivul pentru care Turcia nu a participat la negocierile de la Doha pentru găsirea unei soluţii paşnice în Egipt.

Izabela Niculescu