Pandemia de COVID-19 provoacă, pe zi ce trece, tot mai multe temeri legate de marea criză economică și socială care va lovi planeta. Experții Băncii Mondiale vorbesc despre „cea mai profundă” recesiune de la Al Doilea Război Mondial și cea mai gravă criză economică de pe planetă din ultimii 150 de ani. Semnele „apocalipsei economice” sunt deja peste tot. Aproape jumătate dintre adulţii filipinezi, adică peste 27 de milioane de persoane, sunt în prezent şomeri, ca urmare a crizei economice provocate de pandemia de coronavirus. Economia Japoniei, a treia economie a lumii, a înregistrat cea mai dramatică scădere economică din istorie. Rata șomajului din SUA continuă să fie cea mai mare din ultimii 70 de ani, în vreme ce economia înregistrează și ea scăderi istorice. Acesta este doar „primul val”: analiștii avertizează că adevărata criză economică va lovi la finalul anului 2020. 

Organizația Internațională a Muncii a realizat o analiză, cu trei scenarii posibile, pînă la finele anului 2020, referitoare la modul în care pandemia de coronavirus va afecta șomajul, la nivel global.

Cele trei scenarii sunt de tipul ”optimist” și ”pesimist”. Nici unul dintre acestea nu prefigurează însă o îmbunătățire a situației locurilor de muncă, comparativ cu începutul anului, înaintea impunerii măsurilor de carantină și izolare socială impuse de pandemie.

Astfel, scenariul „optimist” estimează o scădere cu 1,2% a numărului de ore lucrate la nivel global, ceea ce ar reprezenta echivalentul a 34 de milioane de locuri de muncă pierdute.

În cazul scenariului „de bază”, vorbim despre o scădere cu 4,9%, echivalentul pierderii a 140 de milioane de slujbe.

Scenariul „pesimist” presupune apariția unui „al doilea val” al pandemiei, care va duce la revenirea restricțiilor dure și impunerea carantinei, caz în care vorbim de o scădere cu 11,9% a orelor de muncă și, respectiv, pierderea a 340 de milioane de locuri de muncă.

Organizația Internațională a Muncii este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU) care se ocupă cu problemele legate de muncă la standarde internaționale de muncă.

În luna Martie a acestui an, un amplu raport redactat de London Busioness School arăta că pandemia de COVID-19 este cea mai gravă criză de sănătate a epocii moderne şi, chiar dacă va fi ţinută sub control, va provoca o criză economică globală majoră.

Practic, recesiunea mondială devine tot mai dificil de evitat şi va lovi, fără discernămînt, precum un coronavirus, pe toată lumea: ţări bogate, economii emergente, state sărace sau în curs de dezvoltare. Cele mai grav afectate domenii vor fi turismul, transporturile aeriene, industria petrolului şi industria auto, conform raportului.

Țara în care unul din doi oameni nu mai are loc de muncă

În Filipine, 27 de milioane de persoane nu mai au în prezent un loc de muncă, aproape jumătate din populația adultă a țării. Șomajul a atins un nivel-record de 45,5% din forţa de muncă adultă, conform ultimului sondaj online realizat de SWS în Iulie şi publicat luna aceasta, conform Agerpres.

„Este vorba despre o creştere de 28 de puncte procentuale, de la 17,5% în Decembrie 2019, şi de un nou record, de la procentul de 34,4% înregistrat în Martie 2012”, a indicat SWS.

Aproape patru din cinci filipinezi (79%) au declarat că nivelul de trai s-a înrăutăţit în ultimele luni, 86% au spus că îşi fac griji pentru viitor şi 21% au recunoscut că fac foamea, au arătat două sondaje SWS difuzate săptămîna trecută.

Sondajul indică totodată că 21% dintre filipinezi şi-au pierdut locul de muncă în timpul pandemiei.

De la jumătatea lunii Martie, Filipinele au impus unele dintre cele mai lungi şi mai dure măsuri de carantină din lume, de aproape trei luni pentru Capitală, unde restricţiile au fost din nou impuse în urmă cu două săptămîni pentru a stăvili un nou val de îmbolnăviri în Manila şi în provinciile înconjurătoare, responsabile pentru aproape 70% din PIB la nivel naţional.

Însă în pofida carantinei dure, a închiderii tuturor companiilor neesenţiale şi a frontierelor, Filipine sunt acum principalul focar de COVID-19 din Asia de Sud-Est, cu 161.253 de contaminări şi 2.665 morţi, potrivit ultimului bilanţ.

India: mai puțin mango pentru planetă, mai puține bijuterii pentru locuitorii ei

Exporturile Indiei de pietre prețioase și bijuterii au scăzut în Iulie cu 38% faţă de perioada similară din 2019, la 1,36 miliarde de dolari, pe fondul măsurilor de izolare introduse pe plan global pentru a stopa răspîndirea pandemiei de coronavirus (COVID-19).

Industria a fost afectată de două ori, în urma declinului semnificativ al comenzilor de export şi al lipsei forţei de muncă, ca efect al pandemiei.

Mii de muncitori care se ocupau de polizarea diamantelor s-au întors la casele lor, după ce Guvernul indian a impus măsuri de izolare pe plan naţional, la finalul lunii Martie, şi mulţi dintre ei încă nu s-au reîntors, a explicat Colin Shah, preşedintele GJEPC. Acesta a adăugat:

„Astăzi, există suficient de lucru, dar nu avem suficientă forţă de muncă".

În urma scăderii exporturilor de diamante şlefuite şi polizate, au fost reduse şi importurile de diamante brute, care în perioada Aprilie-Iulie 2020 au scăzut cu 82%, la 712,6 milioane de dolari, a precizat Consiliul de promovare a exporturilor de pietre preţioase şi bijuterii.

Măsurile de carantină și restricțiile impuse pentru împiedicare răspîndirii coronavirusului au afectat grav inclusiv producția și exportul de mango (India fiind cel mai mare producător din lume la acest capitol). Țara vecină, Pakistanul, a raportat și ea o scădere de 40% a exporturilor de mango, comparativ cu anul 2019, cînd au fost produse 1,5 milioane de tone și exportate 115.000 de tone, în valoare de 80 de milioane de dolari.

60 de milioane de oameni vor trăi cu mai puțin de 1,90 de dolari pe zi

Conform estimărilor Băncii Mondiale, 60 de milioane de oameni vor ajunge la „sărăcie extremă” și vor trăi cu mai puțin de 2 dolari pe zi.

Mai exact, experții Băncii Mondiale definesc ”sărăcia extremă”drept traiul cu mai puțin de 1,90 de dolari pentru o persoană pe zi. 

Întreaga Africă a fost grav afectată de scăderea turismului. Restricţiile de călătorie şi măsurile de izolare socială au dus la scăderea dramatică a transporturilor aeriene, cu un impact major asupra turismului, în special în cazul acestui continent care depinde extrem de mult de această industrie și se bazează în special pe turiștii cu bani din străinătate.

La începutul anului 2020, industria turismului din Africa era în plină expansiune și dezvoltare, cu estimări de cîștig extrem de optimiste, de nivelul miliardelor de dolari. 

Epidemia de coronavirus a dat însă toate planurile peste cap: rezervările au fost anulate iar safariurile amînate.

O situație similară întîlnim în cazul tuturor „paradisurilor tropicale”, care se bazează aproape exclusiv pe veniturile provenite din turism.

Conform datelor World Travel and Tourism Council, industria turismului și ospitalității contribuie în prezente cu 10% din PIB-ul la nivel global, în vreme ce una din 10 meserii din lume este legată de acest domeniu.

Țările a căror economie se bazează cel mai mult pe turism sunt şi cel mai greu lovite de criza economică provocată de pandemia de coronavirus: Insulele Virgine Britanice, Aruba, Maldive, Seychelles, Macao, Antigua şi Barbuda, ori Bahamas.

Coronavirusul lovește, democratic, și în principalele economii ale lumii

Recesiunea economică nu ocolește nici statele dezvoltate. Japonia, a treia economie a lumii, a intrat în recesiune la începutul anului, după ce a avut două trimestre consecutive de scădere economică.

Datele pentru perioada Aprilie-Iunie reprezintă cel mai mare declin din 1980, an din care au devenit disponibile cifre pentru comparație. Unul dintre principalii factori ai scăderii a fost reducerea drastică a consumului intern, care reprezintă peste 50% din economia japoneză.

Rata șomajului din SUA continuă să fie cea mai mare din ultimii 70 de ani. Este cea mai severă scădere a economiei americane, cu peste 15 milioane de americani care și-au pierdut slujbele în perioada Februarie-Iulie.

Economia Uniunii Europene înregistrează și ea scăderi istorice. În rîndul statelor membre, în trimestrul doi din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin a fost în Spania (minus 18,5%), Portugalia (minus 14,1%) şi Franţa (minus 13,8%). Recesiunea se anunță a fi una mai abruptă decît se anticipase inițial.

În România, peste 875.000 de persoane au rămas fără un loc de muncă în ultimele 4 luni. Analiștii avertizează  însă că adevărata criză economică va lovi la sfîrșitul anului. Multe afaceri s-au închis deja definitiv, iar pentru românii care și-au amînat ratele sau pentru companiile care au amînat plata taxelor, sfîrșitul acestui se anunță a fi unul foarte împovărat.