Integrarea europeană a RM sau Noi perspective pentru tinerii moldoveni

Autor: Ana Fortuna - Menţiune

Este uimitor să stai, pur şi simplu, să te gîndeşti şi să îţi dai seama la un moment dat că viaţa ta ar fi putut avea altă întorsătură. Şi acest lucru nu s-a înfăptuit din vina ta, nu se datorează unor evenimente din viaţă şi nu s-a produs pe timpul existenţei tale. Rădăcinile acelui destin sînt ascunse bine undeva în trecut şi în calea creării lui au stat şiraguri de evenimente crunte.

De acolo, din şiragul de secole risipite în timp, vine durerea dorului faţă de trecutul istoric pe care l-a avut poporul meu, durerea dorului pentru gloria lui care s-a pierdut în vînt. Da, îmi este dor de vremurile despre care am citit doar în cărţi şi mă doare să urmăresc, zi de zi, cum neamul meu îşi distruge cu propriile mîini soarta. Îmi vine să strig să mă audă şi Ştefan cel Mare ca să-i fie şi lui ruşine de ceea ce se petrece acum în ţară. Unde ne-am pierdut? Din ce moment am lăsat pe alţii să ne ducă prin vreme şi nu ne-am croit singuri soarta? De ce, noi, basarabenii, cei mai nedreptăţiţi, cei mai umiliţi, nu putem acum, cînd avem independenţa dorită, cînd avem valori seculare şi un popor demn, să ne ridicăm din mocirla în care ne-am aflat veacuri întregi şi să privim cu încredere în viitor?

Cum să nu te doară? Cum să nu îţi fie dor de admiraţia cu care era privit poporul basarabean? Cum să mergi zi de zi, indiferent, prin ţara ta, cînd ştii că ea e pe marginea prăpastiei şi noi, cei care declarăm cu mîna pe inimă că o iubim, nu facem nimic pentru a o salva? De ce cînd conştientizăm că totul e în mîinile noastre, rămînem reci la problemele cu care ne confruntăm? De ce nu construim podul speranţei ca să trecem pe cealaltă parte a prăpastiei - viitorul luminos la care visăm?

Nu putem?! Prostii!!! Putem, însă aşteptăm ca să vină altcineva să îl construiască, pentru ca noi doar să trecem fără a depune vreun efort. Preferăm să dăm vina pe oricine pentru situaţia nefavorabilă din ţară şi doar noi nu sîntem vinovaţi. E vinovat acel Tratat de la 1812 care ne-a despărţit de fraţii noştri. E de vină guvernul român că nu a păstrat integritatea teritorială recunoscută în 1918. E vinovat Stalin că ne-a asuprit, ne-a omorît şi ne-a maltratat populaţia ţării. E de vină iarăşi guvernul român că în 1991 nu a optat pentru o nouă reîntregire a naţiunii române... Poate sînt de vină, sau poate nu... Numai Dumnezeu ştie!

Istoria noastră, scrisă şi rescrisă e haşurată în dorinţa de a ne afirma ca naţiune. Încă nu avem unitate teritorială, încă nu am definit ce limbă vorbim, încă nu sîntem în stare să avem o stabilitate politică şi economică, încă, încă, încă.... Şi toate astea numai pentru că sîntem prea buni, dar şi prea nepăsători! Dureros, dar adevărat: nu ne cunoaştem şi nu ne preţuim adevăratele valori! Criza economică şi financiară cu care se operează atît de mult în ultimul timp sînt un fleac faţă de criza spirituală ce ne marchează existenţa de cîteva decenii bune...

Basarabeanul luptă şi cu ocupanţii, şi cu asupritorii fără doar şi poate, şi cu guvernanţii duce greul bătăliei, ce n-a început ieri şi nu se va termina mîine şi puţini dintre noi au înţelepciunea să pătrundă în esenţa problemei basarabene şi a destinului acestui colţ de rai numit Basarabia, care ne macină şi în prezent.

Risc să cred că sînt suficient de pregătită şi liberă ca să îmi transcriu frămîntările pe foaie şi să îmi expun durerea în rînduri de dor, doar „libertatea este necesitate care trebuie înţeleasă”, după Paul Goma. Iar eu am înţeles că libertatea constă în faptul de a nu-ţi fi teamă să schimbi cursul istoriei cu ceea ce crezi că îţi reuşeşte mai bine, asta în cazul meu să scriu.

Cred că dincolo de numeroasele probleme pe care le are ţara noastră, cea mai stringentă este legată de tineri, de cei care se consideră a fi viitorul ţării. Din perspectiva tînărului de astăzi, îngropat în promisiuni false, nutresc integrarea europeană, care cu siguranţă este un proiect de viitor atît pentru mine, cît şi pentru întreaga mea generaţie.

Viziunea UE pentru tineri se bazează pe două abordări: investiţia în tineret şi mobilizarea tinerilor, abordări esenţiale pentru tinerii de astăzi. Integrarea europeană va spori atenţia asupra tinerilor cu mai puţine oportunităţi şi, astfel, cred că se va îmbunătăţi cooperarea între politicile pentru tineret şi alte domenii politice. De asemenea, îmi doresc să se realizeze îmbunătăţirea accesului şi a participării depline a tinerilor în societate, în vederea participării tinerilor la elaborarea politicilor globale.

Activitatea pentru tineret pe care o poate oferi incluziunea Republicii Moldova în UE, va aduce o valoare adăugată luptei împotriva şomajului, a eşecului şcolar şi a excluziunii sociale. După mine, activităţii pentru tineret trebuie să i se acorde mai mult sprijin şi recunoaştere în context european, pentru o dezvoltare profesională a tinerilor dotaţi.

Statutul de cetăţean al Uniunii Europene este acelaşi pentru toţi locuitorii statelor membre. Toate statele sînt egale din punct de vedere politic, indiferent dacă sînt mari sau mici, dacă sînt de mai mult sau de mai puţin timp membre, dacă sînt mai mult sau mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic. Acest lucru înseamnă egalitatea în drepturi a cetăţenilor, aceştia fiind reprezentaţi în toate instituţiile europene. Indiscutabil, aceste facilităţi sînt în favoarea noastră.

Noi, tinerii, prin integrarea europeană a RM, vom avea în mod automat drept de rezidenţă în oricare alt stat membru al UE. Vom beneficia de acelaşi tratament ca cetăţenii acelui stat membru al UE, în care ne deplasăm în ceea ce priveşte sistemul de asigurări sociale şi de sănătate. Accesul pe piaţa europeană reprezintă pentru tineri accesul la o piaţă a muncii mult mai vastă, unde şansele de a găsi un loc de muncă vor creşte, ca şi numărul de profesii în general, întrucît vor apărea noi tipuri de meserii.

Uniunea Europeană sprijină tinerii prin diverse programe destinate, în special, mediului universitar, ceea ce poate contribui la transformarea studenţilor moldoveni în studenţi europeni. Unul dintre avantajele studierii/cercetării în spaţiul european îl constituie oportunităţile de finanţare şi granturile europene. Deşi majoritatea nu sînt destinate în mod direct studenţilor, ci diferitelor organizaţii cu activităţi în domeniul educaţiei, tinerii pot participa la iniţierea şi derularea proiectului.

Primul pas, liberalizarea regimului de vize, l-am făcut. Nu a mai rămas mult. Aşadar, ,,Sus inima, basarabeni” - luaţi prezentul în mîinile voastre şi făuriţi-vă viitorul la care visaţi! Asta e menirea noastră, de a lupta, de a sfîşia nedreptatea şi a ajunge în vîrful piedestalului!