Sistemul de învăţămînt nu este la fel peste tot in lume. Deşi între unele ţări există asemănări, regulile după care se învaţă sau după care este organizată şcoala generală nu sînt identice în nici o ţară. Astfel pe toate cele 5 continente şcoala generală înseamnă altceva.

În Africa: În timp ce în Algeria, şcoala generală include clasele dintr-a VI-a pînă într-a IX, copiii avînd vîrste cuprinse între 10 şi 14 ani, în Egipt se numeşte şcoală preparatoare şi are 3 niveluri. La primul nivel, copiii au mai multe materii cu diverse subdiviziuni. La al doilea, învaţă diverse ştiinţe, geografia, istoria Egiptului (începînd de la faraoni şi terminînd cu istoria modernă), 3 limbi străine diferite – una este obligatorie şi principală, iar celelalte două sînt secundare, şi matematica. în partea a 3-a li se dă o vedere de ansamblu asupra domeniilor spre care se pot îndrepta şi liceele care li s-ar potrivi. În Tunisia, şcoala generală cuprinde doar clasele VII-IX.

În Asia: În Afganistan, educaţia nici măcar nu ajunge de multe ori la şcoala generală şi, sub conducerea talibanilor, fetele nici nu aveau voie să meargă la şcoală. Iranul are o şcoală generală de 3 ani, din clasa a VI-a pînă într-a VIII-a şi se numeşte şcoală de ghidare, deoarece scopul principal este acela de a-i face pe elevi să descopere ce li se potriveşte şi ce urmează să studieze. În Liban, tot 3 ani îi sînt dedicaţi ciclului gimnazial, din clasa a VII-a pînă într-a IX-a.

India nu are o şcoală generală propriu-zisă, clasele I-VIII fiind considerate şcoală primară, iar China numeşte şcoala generală ultimii trei ani din învăţămîntul obligatoriu, adică clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a. Şi în Japonia, Corea de Sud, Taiwan şi Indonezia aceste trei clase reprezintă gimnaziul.

În Australia: Situaţia e puţin mai diferită şi mai complicată, deoarece Australia nu are şcoală generală propriu-zisă, elevii trecînd din cea primară direct la liceu. Abia în 2007, teritoriul de Nord a introdus sistemul de 3 ani (clasele VII-IX) pentru gimnaziu şi 3 ani pentru liceu (X-XII).

Noua Zeelanda nu are nici ea un ciclu care să fie o şcoală generală propriu-zisă, pentru că din ciclul primar (I-VIII), copiii merg direct la liceu din clasa a IX-a pînă într-a XIII-a.

În Europa: În ţările care au alcătuit fosta Iugoslavie, Bosnia, Muntenegru, Serbia, Slovenia şi Croaţia, copiii urmează gimnaziul de la 14/15 ani la 18 şi durează 2 ani. Materiile lor sînt asemănătoare cu cele învăţate în şcolile din România.

În Franţa, şcoala generală durează 4 ani şi începe din clasa a VI-a pînă în clasa a IX-a. Denumirea este puţin derutantă, deoarece clasa a VI-a se numeşte Sixieme (literalmente clasa "a şasea"), iar a IX-a se numeşte Troisieme (adica "a treia"). După acest ciclu, copiii pot urma un liceu, dacă doresc să îşi continue studiile.

În Polonia, şcoala generală se numeşte, la fel ca şi la noi, gimnaziu, şi sistemul a fost reluat în 1999. Durează 3 ani, după primii 6 de şcoală primară. Elevii au de obicei 13 ani şi acest ciclu reprezintă ultima etapă din învăţămîntul obligatoriu.

În Turcia, şcoala generală este parte din şcoala primară şi include clasele VI-VIII.

Regatul Unit – după o istorie destul de schimbătoare în ceea ce priveşte învăţămîntul, s-a stabilit că în şcoala generală învaţă copiii de la 13 ani în sus.

În America: Termenul de "şcoală generală" este puţin ambiguu, deoarece în America de Nord, există mai mulţi termeni care denumesc mai multe forme de învăţămînt. În general, şcolile gimnaziale cuprind clasele VI, VII şi VIII, dar variază de la zonă la zonă. În Canada, termenul este folosit doar în unele regiuni şi ceea ce este considerat într-o zonă şcoală generală, în alta poate fi echivalentul şcolii primare sau al liceului. Şi în SUA şi Mexic, şcoala generală este formată din 3 ani, clasele VI-VIII.

roportal