Franța și restul lumii. A șasea victorie consecutivă și încă o demonstrație de forță în care a căzut și mitul Maroc.

Marocul este o echipă bună, care venea pe un val de încredere uriaș după ce a scris istorie la ultimul turneu cînd a devenit prima echipă africană ce ajunge în semifinalele unui Campionat Mondial și poate ar fi putut să repete performanța și acum dacă în cale i-ar fi ieșit oricine altcineva în afară de Franța. Marocanii au fost văzuți cu șanse bune de a încurca cea mai în formă echipă de la acest turneu fix pînă la startul meciului. Apoi e cu totul altă poveste pentru că încă din primele minute s-a văzut gradul de superioritate al francezilor și diferența de calitate individuală pe metru pătrat.

Francezii au năvălit imediat peste marocani și l-au făcut mare pe portarul Bono cu cîteva intervenții salvatoare printre care și un penalty apărat în minutul 28 lui Mbappe care nu și-a putut stăpîni calmul în cele aproape trei minute cît a așteptat cu mingea să vină aprobarea de la VAR și a trimis slab. Marocanii au rămas în corzi pînă în finalul primei reprize și au avut o tresărire de orgoliu în startul părții secunde, dar s-au lămurit destul de repede cu acest curaj pentru că orice minge pierdută în jumătatea adversă producea imediat panică în zonele descoperite.

O acțiune individuală. O sclipire. O execuție care din trei încercări pe meci e aproape imposibil să nu se termine cel puțin o dată cu gol. Mbappe are calitatea asta și face fotbalul cîteodată să pară atît de ușor, iar din minutul 60 cînd a reușit să deschidă scorul chiar a devenit mai ușor pentru că imediat Dembele a avansat cu mingea la picior, a văzut culoarul și l-a învins pe Bono cu un șut bine plasat pentru un rezultat imposibil de întors, Franța 2-0 Maroc. Foarte buni marocanii cu Brazilia și Olanda, dar nici măcar pe aproape de Franța.

La doar 27 de ani, Mbappe ajunge deja la 20 de goluri marcate la turneele finale, cu unul mai puțin decît Messi, dar dintre care 12 sînt în fazele eliminatorii, ceea ce este un record absolut. La fel ca Messi împotriva Egiptului, și Mbappe a ratat un penalty cînd echipa avea nevoie mai mare și tot la fel a ieșit la rampă atunci cînd trebuia cu un gol crucial. Mbappe, Dembele, Olise, Doue, Barcola, un atac letal care a marcat 16 goluri în șase meciuri și care poate produce panică în orice defensivă din lume.

S-a vorbit mult despre golurile și recordurile lui Mbappe și mai puțin de îndrumătorul acestei echipe care are meritul de a reuși să țină unit un grup plin de staruri. Dar dacă un om cu trecutul și experiența lui Didier Deschamps nu ar fi reușit asta, probabil nimeni altcineva nu ar fi putut să o facă. Fost campion mondial și european cu Franța din postura de căpitan în 1998 și 2000, Deschamps știe exact cum se simte acest nivel. Ca jucător, la echipele de club, a cîștigat două titluri și Cupa Campionilor cu Marseille, a luat trei titluri și a jucat consecutiv trei finale de Champions League cu Juventus, dintre care una cîștigată, a cîștigat Cupa Angliei cu Chelsea și a jucat finala Ligii cu Valencia, plus alte cîteva trofee. Experiența acumulată ca jucător s-a confirmat și ca antrenor cînd a dus-o pe Monaco în finala Champions League, a ajutat-o pe Juventus să promoveze înapoi în Serie A, i-a adus lui Marseille ultimul titlu din vitrină, apoi a trecut direct pe banca naționalei Franței.

În 2014, Franța a jucat sfert la Mondial, în 2016 finală la EURO, în 2018 a cîștigat a doua Cupă Mondială din istorie, la EURO 2020 s-a precipitat și a ieșit încă din optimi la penalty-uri cu Elveția și lovitura decisivă ratată de Mbappe, la Mondialul din 2022 a jucat iar finala și a pierdut la penalty-uri cu Argentina, la ultimul European a fost eliminată în semifinale de Spania, iar acum ajunge din nou în semifinalele Mondialului și foarte posibil să întîlnească din nou Spania, singura echipă despre care se spune că ar putea să îi oprească pe francezi. Dar asta rămîne de văzut.

Cu Deschamps pe bancă și cu un Kylian nimicitor în fața porții, Franța ajunge acum pentru a treia oară consecutiv în semifinalele unui Campionat Mondial, parcurs pe care nu l-a mai reușit niciodată în istorie. Pînă la prima Cupă cîștigată în 1998 cu Deschamps căpitan, Franța mai avea doar trei semifinale jucate în istorie și chiar ratase prezența la precedentele două turnee, în ‘90 și ‘94. Deschamps sigur are ce să spună într-un vestiar plin de orgolii. Urmează Spania sau Belgia pentru un loc în marea finală! Ar fi a treia finală consecutivă, performanță pe care doar Germania și Brazilia au mai realizat-o vreodată.

Sursa: Cu si despre fotbal