În Germania, unii oameni ar vrea ca guvernul de la Berlin să își schimbe strategia cu privire la războiul din Ucraina și sprijinul pentru Kiev. Unele dintre cele mai importante personaje ale acestei campanii au legături cu Kremlinul sau cu extrema dreaptă, potrivit unei investigații Reuters.

Într-o piață umbrită de turlele înalte ale catedralei gotice din Köln, în septembrie, s-au strâns în jur de 2.000 de protestatari ca să ceară guvernului de la Berlin să întrerupă ajutoarele pentru Ucraina și să facă pace cu Rusia.

„Trebuie să nu mai fim vasalii americanilor”, a spus Markus Beisicht, un poltician de dreapta, dintr-un camion transformat într-o scenă improvizată. Mulțimea aplauda și flutura steaguri atât ale Germaniei, cât și ale Rusiei.

Un bărbat slab în pantaloni de camuflaj stătea la marginea scenei, ascuns după o prelată. La câțiva metri distanță, un alt bărbat corpolent cu ochelari de soare stătea de pază. Organizatorii protestului nu primeau întrebări, cei mai mulți dintre ei refuzând să le răspundă reporterilor Reuters. Unul dintre protestatari a încercat chiar să îl convingă pe un polițist să aresteze un reporter pe motiv că ar fi spion ucrainean.

Protestul din septembrie de la Köln este doar unul din mai multe evenimente – organizate online sau pe stradă – în care oamenii au cerut guvernului de la Berlin să reconsidere sprijinul pentru Ucraina.

Mesajul arată legăturile profunde dintre Rusia și Germania, acolo unde locuiesc câteva milioane de vorbitori de limbă rusă, o moștenire a relațiilor dintre Republica Democrată Germană și Uniunea Sovietică, și deceniile de dependență a Germaniei față de gazul rusesc.

Miza este mare: dacă Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană, îi întoarce spatele Kievului, unitatea europeană în privința războiului din Ucraina se va fractura, scrie Reuters.

Germanii care încearcă să influențeze politicile de la Berlin în avantajul Moscovei

Bărbatul slab este de fapt un fost ofițer din Forțele Aeriene ale Rusiei. Rotislav Tesliuk și-a schimbat numele în Max Schlund după ce s-a mutat în Germania cu un deceniu în urmă.

În ultimele luni, Schlund a călătorit într-una dintre regiunile din estul Ucrainei controlate de ruși. Ceva mai recent, o agenție guvernamentală din Rusia i-a cumpărat biletul de avion cu care a ajuns la Moscova pentru o conferință unde invitatul principal era președintele rus Vladimir Putin.

Agenția, pe numele ei „Agenția federală pentru Comunitatea Statelor Independente, compatrioți care locuiesc în străinătate și cooperare umanitară internațională” - Rossotrudnicestvo, pe scurt, a fost sancționată de UE pentru că operează o rețea de „agenți de influență” care răspândesc propaganda Kremlinului. Șeful agenției a descris sancțiunile impuse în luna iulie drept „nebunești”.

Tovarășul său mai corpolent, un bărbat pe care îl cheamă Andrei Harkovski, aparține unei societăți de cazaci care sprijină operațiunea militară a Moscovei în Ucraina.

Schlund și Harkovski nu au răspuns la întrebările jurnaliștilor de la Reuters, preferând în schimb să trimită insulte și mesaje de susținere a Rusiei în schimburile de mesaje cu reporterii prin WhatsApp.

Legături cu Kremlinul sau cu extrema dreaptă

Unii dintre cei mai zgomotoși agitatori care vor ca Germania să își schimbe strategia cu privire la războiul din Ucraina încearcă să își ascundă adevărata indentitate. Unii dintre ei au mai multe nume și au legături cu Rusia și cu entități din Rusia care sînt sancționate sau cu organizații de extremă dreapta.

Autoritățile germane au descoperit că unul dintre oamenii indentificați de Reuters aderă la o ideologie de extremă dreapta. Unii dintre adepții acestei ideologii au fost acuzați în decembrie de poliție că puneau la cale o lovitură de stat.

Persoana în cauză administrează un canal de social media în limba germană numit „Putin Fanclub” și a cerut anul trecut ca oamenii să atace parlamentul german.

O altă persoană este un director de companie de construcții, fost ofițer al serviciilor de informații din armata rusă. El este un cunoscut al unuia dintre cei trei ruși care au fost arestați de curând în Olanda pentru că au ajutat să aprovizioneze cu rachete trupele care au doborât avionul MH17 în Ucraina în 2014.

O a treia persoană este un amator al motociclismului care postează mesaje online prin care acuză armata ucraineană de atrocități și care a strâns bani din donații pentru un grup de bikeri sancționat de SUA și UE pentru că sprijină războiul declanșat de Putin în Ucraina.

Potrivit sondajelor, germanii susțin Ucraina, dar după scumpirile masive provocate de criza energetică, tot mai puțini dintre ei ar fi dornici ca Berlinul să se implice și mai mult în războiul provocat de Rusia.

Cine a organizat protestul de la Köln

Protestul a fost organizat de partenera lui Schlund. Elena Kolbasnikova, orginară din Ucraina, trăiește acum în Germania. Ea a condus mulțimea din Köln, strigând în germană „Pace. Libertate. Autodeterminare!”

Kolbasnikova a ajuns celebră în unele cercuri anti-sistem din Germania anul trecut atunci când a spus că a fost dată afară de la locul de muncă din cauza „rusofobiei”.

Când s-a adresat protestatarilor, Kolbasnikova s-a abținut să își arate sprijinul pentru invazia Rusiei și a preferat să se concentreze pe impactul conflictului asupra germanilor care sînt îngrijorați de facturile la căldură tot mai mari.

Potrivit contului de pe Vkontakte al lui Schlund, acesta ar fi studiat la academia militară Jukovski, cunoscută cel mai bine pentru faptul că acolo se antrenează cosmonauții ruși. Fratele Kolbasnikovei a spus pentru Reuters că Schlund a fost locotenent în forțele aeriene ruse.

Vara trecută, Schlund și Kolbasnikova au trimis un mesaj pe Telegram prin care invitau „oameni care gândesc la fel” la o zi de muzică, mâncare și sport în Düsseldorf. Clădirea în care a fost organizat evenimentul era decorată cu steaguri cu liderul cecen Ramzan Kadîrov.

Mai mult, un ministru din guvernul lui Kadîrov, Ahmed Dudaev, a postat poze cu evenimentul și i-a lăudat pe Kolbasnikov și Schlund, spunând că sînt „ambasadori ai bunăvoinței” care sînt „de partea adevărului”.

Într-un schimb de mesaje pe WhatsApp, Schlund i-a scris unui reporter Reuters: „Ar fi mai bine pentru tine, vacă proastă, să stai departe de mine”.

Alte grupări proruse din Germania

Când Partidul Comunist German a ținut un festival de „pace și solidaritate” la Berlin la finalul lunii august, acesta a inclus un grup de discuție intitulat „Pace cu Rusia”. Printre participanți s-a numărat și Oleg Eremenko, un om de afaceri cu dublă cetățenie ruso-germană care pretinde că tinerii ucraineni sînt învățați să urască Rusia.

Într-o poză postată pe VKontakte, Eremenko apare alături de Igor Girkin (Strelkov), cel condamnat de o instanță din Olanda pentru rolul pe care l-a jucat în doborârea avionului MH17 în Ucraina.

Eremenko a confirmat pentru Reuters că a lucrat pentru GRU, serviciul de informații a armatei ruse. Acum, acesta spune că se află în Germania în rol de civil și promovează cultura rusă și onorează victimele celui de-al Doilea Război Mondial împreună cu oficialii ruși.

Vladimir Putin și liderul grupului de bikeri, Lupii Nopții.

„Prea multă informație nu face niciun bine părți proruse”, a spus Eremenko. „Cu cât sînt mai multe nume, mai multe informații despre activitățile noastre de aici, va fi foarte nefolositor pentru reputația noastră aici, în special cu autoritățile germane”.

Fan clubul lui Putin – unii activiști proruși răspândesc în mediul online mesajul Kremlinului către publicul german. Acest canal de Telegram postează poze cu Putin, informații despre aparițiile sale în public și traduceri în limba germană a discursurilor sale celor 36.000 de abonați.

Una dintre persoanele care administrează contul, Viaceslav Seewald, care locuiește în Bavaria, a spus în 2013 într-un videoclip postat pe YouTube că nu toate svasticile ar trebui să fie interzise, argumentând că simbolul original este cu câteva secole mai vechi decât nazismul și că nu are nicio legătură cu Al Treilea Reich.

Seewald este un susținător al partidului de extremă dreapta Alternative für Deutschland.

Lupii nopții – unele grupuri din Germania s-au concentrat pe criza umanitară din Donbas, care potrivit lor ar fi fost provocată în mod intenționat de forțele ucrainene care lovesc zonele locuite de civili, același mesaj pe care și Kremlinul îl promovează.

Sursa: digi24.ro