R. Moldova va institui Ziua comemorării victimelor represiunilor și deportărilor sovietice

Ziua comemorării victimelor stalinismului și deportărilor va fi instituită în Republica Moldova, potrivit unui proiect de lege ce a fost avizat pozitiv de către Guvern.

Autorul proiectului a propus să fie instituită Ziua comemorării primului val de deportări pe 13 iunie. ”Pornind de la faptul că regimul stalinist a operat mai multe valuri de deportări atît în perioada antebelică, cît și cea postbelică, cu consecințe extrem de dramatice și tulburătoare pentru poporul moldovenesc, Guvernul consideră oportună instituirea unei zile unice de comemorare a victimelor stalinismului și deportărilor. Aceasta ar putea fi consfințită la 6 iulie prin comemorarea victimelor regimului, represiunilor, execuțiilor și ale tuturor valurilor de deportări staliniste”, se spune în avizul Guvernului prezentat de Stela Grigoraș, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autoritățile sovietice. Primul val a fost cel din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, cînd au fost deportate peste 25.000 de persoane. Au urmat alte două valuri, în 1949 și 1951, în urma cărora au avut de suferit alte peste 40.000 de persoane. Date neoficiale arată, însă, că numărul celor deportați ar fi cu mult mai mare. La 6 iulie 1949 a avut loc cel de-al doilea și cel mai mare val al deportărilor staliniste din Moldova, cînd peste 35.000 de persoane, majoritatea femei și copii, au fost trimise în cele mai îndepărtate regiuni ale fostei Uniuni Sovietice, precum Siberia sau Kazahstan.

Proiectul de lege urmează să fie examinat și votat de Parlament.

Pavel Filip a dispus urgentarea prelucrării datelor Recensămîntului populaţiei şi al locuinţelor

Prim-ministrul Pavel Filip s-a arătat deranjat de faptul că rezultatele Recensămîntului populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova, desfăşurat în anul 2014, nu au fost făcute publice pînă acum.

„Este inadmisibil cît de mult s-a întîrziat cu prelucrarea datelor. Întîrzierile trebuie recuperate. Este obligația noastră să finalizăm cît mai repede toate activitățile care țin de acest recensămînt. Nu e scuzabil ca, la aproape doi ani de la recensămînt, să nu avem rezultatele finale”, a declarat Premierul, în debutul şedinţei Cabinetului de miniştri de astăzi.

Premierul a cerut să fie efectuată o evaluare clară şi obiectivă privind motivele tergiversării acestui proces, să fie expuse încălcările comise, astfel ca persoanele vinovate să fie trase la răspundere.

De asemenea, Premierul a menţionat că datele recensămîntului sînt necesare pentru a echilibra corespunzător politicile şi măsurile întreprinse de autorităţi. Totodată, el a precizat că există un interes sporit din partea opiniei publice și a societății civile în legătură cu acest proces, făcînd referinţă la apelul public al organizaţiilor neguvernamentale privind urgentarea prezentării rezultatelor Recensămîntului populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova.

Prim-ministrul a solicitat să fie organizată săptămîna viitoare o ședință comună cu participarea reprezentanţilor ONG-urilor şi ai instituţiilor responsabile de acest proces.

Între timp, Ministerul Finanţelor urmează să identifice resursele necesare pentru finalizarea Recensămîntului populației și al locuințelor, iar Biroul Național de Statistică să pregătească etapa finală de prelucrare a datelor, care trebuie să înceapă pe 11 aprilie curent.

Premierul a cerut măsuri concrete pentru prevenirea accidentelor rutiere produse din cauza consumului de alcool

În cadrul şedinţei Executivului, Prim-ministrul Pavel Filip a cerut instituţiilor responsabile să ia măsuri concrete pentru prevenirea accidentelor rutiere cauzate de consumul de alcool. „Nu există săptămînă în care să nu aflăm despre accidente serioase, cu răniți, cu persoane decedate, multe dintre ele generate pe fondul consumului de alcool”, a menţionat Prim-ministrul.

La solicitarea Premierului, ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, a informat că, pentru reducerea numărului acestor accidente a fost elaborat un Plan de acțiuni care prevede un șir de măsuri concrete, dar se impune și modificarea cadrului legislativ-normativ în domeniu.

În acest context, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a propus creșterea amenzilor pentru șoferii prinși băuți la volan, de la 3000 la 15000 de lei, cu lipsirea de dreptul de a conduce mijloace de transport pentru o anumită perioadă de timp.

Premierul a susținut propunerile, precizînd că „trebuie închisă orice portiţă din lege, care ar permite eschivarea de răspundere a celor care comit accidente grave sub influența alcoolului sau stupefiantelor”.

“Chiar dacă o să par poate prea insistent, vă asigur că vom reveni la acest subiect, pînă cînd reuşim să facem paşii decisivi în diminuarea numărului de accidente grave pe drumurile din Moldova”, a conchis Prim-ministrul.