Ciocnirea unor comete cu Pămîntul în urmă cu patru miliarde de ani este posibil să fi jucat un rol important în apariţia vieţii pe planeta noastră, susţine un grup de cercetători japonezi, după efectuarea unor experienţe concludente, informează AFP. La conferinţa de geochimie Goldschmidt2015 de la Praga, aceşti oameni de ştiinţă au prezentat modul în care au „reprodus” în laborator asemenea coliziuni.

Ei au amestecat şi menţinut la temperatura de -196 grade Celsius aminoacizi, gheaţă şi un silicat, 'ingrediente' care se găsesc în comete, după cum au arătat recente misiuni spaţiale. Ei au folosit apoi gaz propulsor pentru a simula coliziunea unei comete cu Pămîntul. Rezultatul a fost că unii aminoacizi s-au transformat în peptide cu lanţ scurt (formate din trei pînă la nouă resturi de aminoacizi), molecule complexe considerate adesea drept primele "cărămizi ale vieţii".

"Experimentele noastre arată că frigul de pe comete în momentul impactului joacă un rol cheie în această sinteză", a declarat Haruna Sugahara, de la Agenţia japoneză pentru ştiinţă şi tehnologie marină şi terestră (JAMSTEC), conform unui comunicat. "Producţia de peptide scurte este un pas cheie în evoluţia chimică a moleculelor. Odată procesul declanşat, este nevoie de mult mai puţină energie pentru a forma lanţuri mai lungi de peptide în mediile terestre şi acvatice", a continuat el.

"Impactul cometelor este adesea asociat cu extincţiile în masă de pe Terra", a amintit el, referindu-se la dispariţia dinozaurilor, acum aproximativ 66 de milioane de ani. "Dar aceste studii arată, probabil, ce a dat un impuls în procesul apariţiei vieţii pe Pămînt", a adăugat el. De asemenea, acest proces ar putea să se fi produs şi în altă parte din cosmos. În sistemul nostru solar, Europa şi Enceladus, lunile îngheţate ale lui Jupiter, au suferit probabil bombardamente similare cu comete, a afirmat cercetătorul.

Rezultatele activităţii de cercetare desfăşurate de Haruna Sugahara şi Koichi Mimura de la Universitatea Nagoya nu au fost încă publicate, dar ele constituie o contribuţie semnificativă la cercetarea originii moleculelor complexe de pe Pămînt, a comentat Mark Burchell de la Universitatea din Kent. Misiunea sondei europene Rosetta în apropierea cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko a confirmat că aceasta are un bogat conţinut de materii organice. În urmă cu mulţi ani, misiunea Stardust a NASA a reuşit să preleveze din coada unei comete şi să aducă pe Terra un eşantion care conţinea glicocol, care este cel mai mic aminoacid.

Sursa: Agerpres