BIDEN, MERKEL SI MARCON NU MERG LA ZELENSKI

Un eșec de proporții pentru reputația președintelui ucrainean promite să devină tentativa lui de a inventa un format nou de soluționare a conflictelor teritoriale.

 

Așteptările lui Ze

Pe 23 august, la Kiev, este planificată lansarea ”Platformei Crimeea”. Proiectul inițiat de Vladimir Zelenski trebuie să devină o premieră mondială și să reunească la congresul constituant, în ajun de Ziua independenței Ucrainei, șefi de guverne și de parlamente, miniștri de externe și elita politologilor internaționali. Însuși Ze, potrivit declarațiilor lui, aștepta reprezentanți din aproape 30 de țări. Desigur, de cel mai înalt rang.

Președintele ucrainean avea motive pentru un astfel de optimism. Ideea creării ”Platformei Crimeea”, pe care a sonorizat-o în septembrie anul trecut, la Adunarea Generală ONU, a fost susținută de 50 de state, iar 40 și-au exprimat disponibilitatea de a adera. În primăvara curentă, miniștrii de externe ai statelor G7, într-o declarație comună, consacrată aniversării a șaptea a anexării Crimeii, au aprobat crearea platformei, au condamnat acțiunile continue ale Rusiei, orientate spre subminarea integrității teritoriale, a suveranității și independenței Ucrainei.

În mod separat, Departamentul de Stat al SUA a salutat noua inițiativă, declarînd că ”așteaptă cu plăcere continuarea colaborării cu Ucraina, de asemenea cu aliații și partenerii, orientată spre încetarea ocupației ruse a peninsulei Crimeea și a agresiunii din estul Ucrainei”.

O asemenea stare de spirit a insuflat inițiatorului ”Platformei Crimeea” convingerea de succesul planului, menit să reîntoarcă chestiunea Crimeii printre prioritățile agendei internaționale și pentru a coordona eforturile comune pentru eliberarea peninsulei. Însă acum, la zile numărate de lansarea platformei, încrederea de sine s-a dovedit a fi precoce, deși condiții pentru succesul inițiativei, totuși, încă mai există.

 

Platforma a început să se risipească

Kievul pînă în prezent nu a făcut publică componența participanților la summit-ul constituant. La întrebarea cine, totuși, va sosi dintre personalitățile marcante de rang suprem, Kievul răspunde evaziv.

Cîteva zile în urmă, reprezentanții administrației prezidențiale din Ucraine au spus că inițiativa ucraineană ”a fost susținută de mai mult de zece țări”. Puțin mai tîrziu, Emine Japarova (responsabilă din guvern de organizarea forului), a informat Ukrinform că ”este confirmată o anumită cantitate a șefilor de state și de guverne, iar această cantitate crește permanent”. Nedivulgarea listei Japarova o explică prin ”chestiuni de protocol”. Kievul oficial de asemenea insistă că divulgarea listei participanților poate oferi Rusiei posibilitatea de a exercita presiuni pentru a le influența deciziile din cadrul forului.

Între timp, a devenit cunoscut faptul că liderii statelor care fac parte din formatul actual de discuție asupra Crimeii, la 23 august nu vor veni la Kiev. Germania și Franța de abia examinează componențele delegațiilor sale. A fost confirmată oficial participarea președintelui Consiliului european Charles Michel, însă, cu toată importanța acestuia, el nu satisface așteptările inițiatorului ”Platformei Crimeea” Vladimir Zelenski.

SUA au dezamăgit și mai mult. Au trimis la Kiev pe ministrul transportului Peter Buttigieg. Zelenski aștepta, dacă nu pe omologul său american, măcar pe vice-președintele Kamala Harris, însă acum organizatorii platformei trebuie să iventeze cum să creeze aureola unui politician influent pentru un politician care nu participă la formarea agendei politice internaționale.

Mai este un factor deprimant – orientarea sexuală netradițională a lui Buttigieg. Ea pune sub semnul întrebării participarea la lansarea platformei a politicienilor cu autoritate din lumea islamică. Deja e sub semnul întrebării sosirea ministrului de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu. Iar dînsul reprezintă cel mai înalt rang al reprezentării Guvernului turc, pe care putea conta Zelenski, deoarece președintele Erdogan menține distanța de ”Platforma Crimeii”.

 

Incertitudine elocventă

După cum a menționat pentru presă Emine Japarova, țările care au primit invitații pot fi împărțite în trei categorii: cele care au confirmat participarea prin note oficiale, cele care examinează nivelul reprezentativității și cele care deocamdată nu au decis aspra participării ”în principiu”. O incertitudine foarte egrăitoare, care riscă să transforme evenimentul de o rezonanță majoră într-o discuție ordinară a experților și într-un set de declarații ale politicienilor locali, iar reprezentativitatea internațională oficială riscă să fie limitată la nivel de ambasadori și experți străini.

Puțin probabil că Vladimir Zelenski a contat pe un asemenea efect. El a prezentat inițiativa nu doar ca pe una de cotitură pentru soluționarea internațională a problemei Crimeii și întoarcerea peninsulei în componența Ucrainei, dar și ca un temei pentru o nouă arhitectură a securității în regiunea cuprinsă între Marea Baltică și cea Mediterană. Zelenski a conceput dezvoltarea ”Platformei Crimeii” la cîteva nivele: prezidențial, guvernamental, parlamentar, de protecția drepturilor și umanitar. Drept bază trebuia să servească Charta Crimeii, care urma să fie semnată de liderii țărilor și guvernelor la încheierea summit-ului. Fără doar și poate, un document final al forului din 23 august va exista, dar ponderea politică va fi sub așteptări.

 

Ze, totul e pierdut!

Tentativa de a crea o nouă platformă politică în scopul reglementării conflictelor teritoriale în regiune cu centrul în Ucraina promite să devină pentru președintele Zelenski un următor eșec de reputație. Sînt mai multe cauze. Dintre ele, cea mai importantă: Kievul totuși nu a propus o agendă concretă a summit-ului de constituire a ”Platformei Crimeii”. El a prezentat doar un oarecare format de căutare a soluțiilor, dar nu a trasat strategia – nici de căutare, nici de soluționare.

Confruntarea cu Rusia nu poate servi drept strategie, chiar și din simplul motiv că ea deja există. Nici ideea securității regionale nu este una nouă, ea este discutată activ de pe la mijlocul anilor 2000. Așa că liderii puterilor mondiale pe a căror participare a contat Zelenski, pur și simplu, nu au nici o motivație de a veni pe 23 august la Kiev.

În dorința de obține susținerea propriei inițiative la nivel înalt și astfel de-i fenta pe oponenții săi politici, Zelenski, promovînd proiectul, a ignorat sugestiile explicite ale puterilor occidentale. Din Franța, Germania, și alte state europene permanent răsuna întrebarea: de ce este nevoie de o nouă platformă de discuții, cînd problema este deja examinată pe platformele ONU, Consiliului Europei, formatul Normandia, formatele elvețian și cel de la Mensk. Dar Zelenski și echipa sa nu doar că nu au oferit un răspuns, ci nici nu s-au pregătit pentru a-l oferi la summit.

Cu toate acestea, Kievul oficial deja a conștientizat eșecul ”Platformei Crimeii”, el pur și simplu nu poate renunța – prea multe eforturi financiare, diplomatice și informaționale au fost investite în acest proiect. Astfel, urmează să fie menținute aparențele, iar pentru asta să fie tăinuită, sub pretexte dubioase, pînă la ultima zi, lista statelor participante și prin Ministerul de Externe să convingă să vină la summit conducătorii de state, care în mod tradițional nu sînt interesați de problemele Ucrainei și nu au o influență substanțială asupra situației geopolitice din regiune.

Și totuși, anumite state continuă să perceapă ”Platforma Crimeii” drept o platformă eficientă și de perspectivă. Printre ele, în particular, Moldova. Reprezentanții ei intenționează să fie prezenți la summit-ul de constituire, indiferent de susținerea tangențială de către Ucraina a regiunii separatiste Transnistria din Moldova. Liderii transnistreni dezvoltă cu succes relațiile cu autoritățile regionale ucrainene și cîștigă nu atît de rău din vînzările de energie electrică în această țară. În plus, între Chișinău și Kiev există divergențe grave asupra planurilor Ucrainei de a construi suplimentar pe Nistru șase hidrocentrale. Așa și nu a fost aplanat pînă în prezent scandalul cu răpirea la Chișinău a judecătorului ucrainean Ceaus. Merită, oare, în asemenea condiții, prezența la lansarea oficială a inițiativei lui Zelenski? Poate că ar fi mai bine ca, urmînd exemplul liderilor puterilor mondiale, fie să ignore evenimentul, fie să-și reducă prezența la maximum?

Piotr DARII