Economia Rusiei nu poate supravieţui la infinit pe baza rezervelor financiare şi va trebui să se transforme pentru a face faţă impactului sancţiunilor internaţionale, a declarat, Luni, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, transmite Reuters, potrivit agerpres.

În cel mai important discurs ţinut de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 Februarie, Nabiullina a spus că va fi nevoie de doi ani pentru ca inflaţia să revină la ţinta de 4% a Băncii Centrale.

„Perioada în care economia poate trăi pe baza rezervelor este limitată. Şi deja în trimestrul al doilea şi al treilea vom intra într-o perioadă de transformări structurale şi de căutare de noi modele de business”, a spus Elvira Nabiullina.

Sancţiunile internaţionale au afectat în principal piaţa financiară, „dar acum vor începe să afecteze din ce în ce mai mult economia”, a subliniat Nabiullina. „Principalele probleme vor fi asociate cu restricţiile impuse importurilor şi logisticii schimburilor externe, iar în viitor cu restricţiile impuse exporturilor”, a adăugat guvernatorul Băncii Rusiei.

Potrivit oficialului, companiile ruseşti vor fi nevoite să se adapteze. „Producătorii ruşi vor fi nevoiţi să caute noi parteneri, lanţuri logistice sau să facă trecerea la realizarea de produse din generaţiile trecute”, a spus Nabiullina. Exportatorii vor trebui să caute noi parteneri şi aranjamente logistice, iar „asta va necesita timp”, a apreciat Nabiullina.

Guvernatorul Băncii Centrale a menţionat mai multe măsuri pentru a ajuta economia să se adapteze. De exemplu, Banca Rusiei analizează flexibilizarea vînzărilor de valută de către exportatori şi, de asemenea, testează emiterea de ruble digitale pentru a permite ruşilor să facă transferuri între portofelele digitale. Primele teste pentru aceste proiecte sunt prognozate a se derula în a doua jumătate a acestui an, a spus Nabiullina.

Imediat după impunerea sancţiunilor internaţionale, Banca Centrală a Rusiei a dublat dobînda de referinţă pînă la 20%, însă, la începutul acestei luni, a redus costul creditului pînă la 17%, pe fondul mediului economic dificil şi a încetinirii inflaţiei.