AVÎND ȘANSA SĂ TREACĂ NEOBSERVAT DE ISTORIE, LUCINSCHI O RATEAZĂ
Pentru fostul nomenclaturist sovietic, Rusia este destinul Moldovei, nu UE!
Autor: Mihai CONȚIU
Absolut toți moldovenii maturi își amintesc cu groază de perioada în care Petru Lucinschi era președintele Republicii Moldova (1997-2001). În acea perioadă, salariile și pensiile veneau în casele moldovenilor așa cum vine Paștele ori Revelionul. Fac această comparație ca cei mai tineri să înțeleagă cît de rare erau. În unele cazuri, uneori pensiile erau suplinite cu ajutoare umanitare din Occident – pungi cu alimente, haine și încălțăminte la mîna a doua. Tot atunci, Republica Moldova era guvernată formal de către politicieni, dar controlată, jefuită și amenințată de bandele de criminali și ”hoți în lege”. Siguranța cetățeanului era o metaforă din cărți pentru orice moldovean. Practic, președintele Petru Lucinschi de atunci nu a lăsat nici o moștenire acestei Țări, nici o realizare și nici măcar o amintire cît de cît notabilă.
Pentru că cei tineri nu știu, iar alții poate că au uitat, reamintim că Petru Lucinschi a fost un înalt nomenclaturist sovietic și un alintat al Kremlinului, fiind celebru pentru bancurile lui în care îi ridiculiza pe români. Tot despre Lucinschi se spune că era un intrigant teribil. Ca să mă convingă de cît de intrigant de-a dreptul maladiv era, cineva, care a fost consilier prezidențial, îmi spunea că Lucinschi semăna intrigi chiar și printre femeile de serviciu de la Președinție, ca mai apoi tot el să le împace. Poate că-i simplu folclor, dar restul nu! Ca părinte, a avut durerea să-și vadă fiul cel mare întemnițat în România pentru practici specifice Republicii Moldova din perioada cînd era președinte, dar și pe cei mic inculpat penal în Republica Moldova. Însăși domnia sa a fost implicat într-o schemă de abuz bancar gestionată de Ilan Șor.
Firește că nu mi-aș fi amintit de Petru Lucinschi dacă chiar domnia sa nu ar fi fost cel care mi-a sărit în ochi nu doar mie, ci și tuturor moldovenilor care i-au citit sfaturile pe care le oferă într-un interviu acordat site-ului Noi.md. Aș putea înțelege astfel de sfaturi dacă Lucinschi le-ar preceda spunînd că le oferă în consecința tuturor greșelilor, compromisurilor ori abuzurilor la care a fost parte atunci cînd era președinte, exemplificîndu-le. Felul în care o face este asemănător stilului lui Vlad Filat – pozează în imaculat, atotștiutor și de necontrazis!
Avînd nesperata șansă ca să treacă neobservat de Istorie, Lucinschi o ratează, în virtuțile credinței sale față de ”marea putere sovietică”!
În interviul ”pricinos”, fiind vorba despre adoptarea noii Strategii de securitate națională, în care Rusia pentru prima dată a fost numită oficial principala amenințare a Republicii Moldova, Lucinschi spune că ”declarația despre faptul că Rusia este amenințarea principală se fac în condițiile unei tensiuni mari” (războiul din Ucraina; n. aut.). Totodată, fostul președinte a spus că ”nu înțelege pentru ce dăm motiv ca mai în fiecare zi în mesajele rusești să fie pomenită Moldova”. În acest context, Lucinschi spune că ”trebuie limitat numărul persoanelor care pot face declarații politice, în special pe marginea unor așa probleme ca relațiile cu Rusia, NATO și vecinii noștri. Aceștia trebuie să fie președintele, premierul și ministrul Afacerilor Externe”.
Observăm că Lucinschi doar războiul din Ucraina îl plasează în ”condițiile unei tensiuni mari”, dar nu și prezența trupelor și armamentului rusesc din Transnistria. Despre războiul hibrid declanșat de Rusia pe teritoriul Țării nu scoate o vorbă, considerînd că se înțelege de la sine că nu trebuie să se vorbească deloc pentru ca Moldova să nu mai fie pronunțată la Kremlin. În mod cert, Lucinschi este deranjat și de acuzele aduse lui Ilan Șor, care este coordonat tot de ruși ca să lupte împotriva integrării europene a Țării pe care a jefuit-o și l-a condamnat penal. Asta și pentru că fostul președinte a fost prieten cu Miron Șor, tatăl lui Ilan, dar și cu acesta din urmă, care l-a atras într-o schemă bancară ilicită.
În cel mai pur stil bolșevic, Lucinschi spune că doar cei trei oficiali amintiți ar trebui să facă declarați politice în raport cu Rusia, NATO și vecinii. Cenzură totală pentru absolut toți politicienii – parlamentari, miniștri, lideri de partide și alți demnitari!
Justificînd clar acțiunile armate cotropitoare ale Rusiei, Lucinschi spune că ”orice superputere are propriile interese pentru anumite teritorii”, adăugînd: ”Faptul că Rusia are propriile interese în această regiune este clar și de acest specific trebuie să ținem cont. Nu ne stă în puteri să schimbăm ceva aici”.
Constatăm, așadar, că Lucinschi transmite clar moldovenilor că nu le stă în putere să schimbe ceva în raport cu Rusia, că Țara trebuie să țină cont prioritar de interesele rusești aici, condiții în care integrarea europeană este exclusă din start.
Etalîndu-și o șubredă erudiție, în standarde interpretativ-selective specifice nomenclaturii sovietice, dorind cu orice preț să fie convingător cu ”sfaturile sale care nu pot fi contrazise”, bărtînul bolșevic îi citează trunchiat pe Eminescu, îi evocă pe marele istoric enciclopedist Nicolae Iorga, pe performantul politician român Nicolae Titulescu și chiar și pe filosoful Emil Cioran, sugerînd că aceste mari personalități ne-ar fi recomandat ”să nu ne punem rău cu cei mari” și să fim prudenți cu Rusia. Nu vreau să lungesc inutil acest articol prin a vă demonstra manipulările lui Lucinschi prin aceste citări trunchiate, oferindu-vă ce au crezut cu adevărat aceste mari personalități despre ruși și Rusia, dar o voi face cu alt prilej.
Pentru ca să-și fardeze cumva sugestiile sale clare că Republica Moldova aparține intereselor Rusiei și că integrarea în UE trebuie denunțată, ”bătrînul gînditor bolșevic Lucinschi” spune că, desigur, ”și-ar dori ca Rusia să trateze Republica Moldova ca pe un Stat independent, în conformitate cu normele internaționale, reieșind din particularitățile specifice”. ”Că doar Moldova nu poate dăuna cumva Rusiei, și noi ne-am dori să avem cu ea relații normale”. ”Este foarte clar că în războiul actual dintre Rusia și Ucraina noi sprijinim Ucraina – vecina cea mai apropiată – și, în măsura posibilităților, o ajutăm în plan umanitar”, a decretat Petru Lucinschi.
Păi, dacă sprijină Ucraina, de ce mai spune: ”Faptul că Rusia are propriile interese în această regiune este clar și de acest specific trebuie să ținem cont. Nu ne stă în puteri să schimbăm ceva aici”? Cînd Lucinschi vorbește despre ”propriile interese ale Rusiei în această regiune”, înțelegeți că se mai referă și la Ucraina, mai ales, dar și la Țările baltice? Ca să vedeți fățărnicie!