Beneficiarul tuturor tranzacțiilor era nimeni altul decît Vladimir Plahotniuc

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a prezentat, în premieră, schema prin care a fost furat miliardul din sistemul bancar al Republicii Moldova. Potrivit șefului procuraturii, anume datorită fostei conduceri a BNM a fost posibilă realizarea acestei infracțiuni, iar beneficiarul final era Vlad Plahotniuc.

Vă prezentăm discursul Procurorului General, Alexandr Stoianoglo, rostit în cadrul briefing-ului de presă din 3 septembrie 2020:

“La început de mandat am anunțat despre prioritizarea investigării ”furtului miliardului.”

În decursul a 9 luni de activitate a noii conduceri a Procuraturii Generale, unele aspecte ne-a reușit să le elucidăm, altele încă urmează. Un lucru, însă, este cert – deși investigarea fraudei bancare decurge greu, totuși carul s-a urnit din loc și încep a fi înregistrate unele evoluții în acest sens.

O spun nu pentru a mă plînge sau pentru a justifica întîrzierile în anchetarea anumitor dosare, toate fiind obiective. 

O fac pentru că, din start, am ales să fiu sincer în comunicarea cu publicul și să vorbesc franc despre problemele din justiție, dar mai ales, despre ceea ce se întîmplă pe interiorul instituției pe care o conduc. 

Așadar, referindu-mă la investigarea fraudei bancare, societatea trebuie să cunoască că, la această etapă, practic nimeni nu conlucrează cu ancheta. 

Cei implicați în fraudă, pînă în prezent sînt speriați. În schimb, sînt în plină acțiune structurile care ripostează imediat oricărui efort al anchetei. Se exercită influențe asupra celor implicați în procesul investigativ. Figuranților li se oferă suport și consultanță juridică. Este influențat chiar și sistemul judecătoresc. 

Nu am ascuns faptul că ne-am ciocnit cu blocaje chiar și pe interiorul procuraturii. Procurori implicați în mușamalizările anterioare pe dosar, își duc ”misiunea” mai departe, iar pentru a-și justifica acțiunile anterioare - continuă să acționeze în detrimentul aflării adevărului. Sînt scurse, controlat, în presă, datele urmăririi penale - totul în favoarea și interesul figuranților și persoanelor cointeresate pe dosar. 

Chiar și în asemenea condiții ancheta continuă. Ne mișcăm hotărît și nu încetăm, nici pentru o clipă, să acumulăm probe solide pentru a demonstra implicarea persoanelor concrete în fraudarea sistemului bancar și pentru a le deferi, cît mai curînd, justiției.

Astăzi, v-am invitat pentru a anunța, oficial, despre finalizarea urmăririi penale în dosarul privind implicarea în ”furtul miliardului” a unei bănci comerciale, despre care s-a vorbit mult, în ultimul timp.

În concret, rechizitoriul procurorilor care însumează 40 de volume ale cauzei penale, vizează atît instituția bancară, în calitate de persoană juridică - învinuită de spălare de bani, cît și fosta președintă a Comitetului de Direcție al acestei bănci, acuzată de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unei organizații criminale.

Acum trei săptămîni, la demersul Procuraturii Anticorupție, instanța de judecată a autorizat punerea sub sechestru a bunurilor respectivei bănci în valoare 1,9 miliarde de lei și anume: 54 de autoturisme, 24 de imobile și 4 autospeciale – în valoare de 58 milioane de lei, precum și 114 valori mobiliare de stat în sumă de 1,85 miliarde de lei. 

Prin aplicarea sechestrului, procurorii urmăresc scopul reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor, cu eventuala confiscare specială a acestora, în folosul statului. 

Menționăm că, sechestrele aplicate nu vor influența activitatea cotidiană a instituției bancare.

Cît despre fosta președintă a Comitetului de Direcție al băncii, aceasta este cercetată în stare de libertate, după ce încă în luna martie curent, magistrații au respins demersurile procurorilor de arestare preventivă a persoanei învinuite.

Figuranții pe dosar au fost informați despre terminarea urmăririi penale. La această etapă, părțile fac cunoștință cu materialele cauzei penale, procurorii urmînd, la scurt timp, să-l expedieze în judecată.

Am urmărit speculațiile despre ”mișcările împotriva investitorilor străini”, despre cercetarea penală a acționarilor acestei bănci sau despre ”mîna lui Platon” în toată această investigație.

Am încercat să detectez miza acestor speculații şi mă întreb care este scopul și gradul de responsabilitate al celor care le lansează? Acțiuni care nu pot genera decît incertitudine, destabilizare și o prelungită neîncredere în anchetă.

Păcat că, printre multitudinea de voci, nimeni nu a abordat un alt aspect, cel mai important, și anume - faptul că statul Republica Moldova și cetățenii săi au fost fraudați cu un miliard de dolari, iar Procuratura trebuie să-și justifice menirea. Rolul procurorilor este de a investiga obiectiv cazul, a-i deferi justiției pe toți cei implicați în schema criminală, pentru ca statul și cetățenii păgubiți - să fie repuși în drepturi prin recuperarea de la cei vinovați a banilor sustrași.

Anumite voci ne-au acuzat că nu am fi acționat transparent și că nu am fi oferit publicului toată informația. Nu este adevărat și o știți bine cu toții. Mai mult ca atît, Parlamentul, Președinția, Guvernul și alte autorități au fost informate complex despre evoluțiile anchetei și problematica cu care ne-am confruntat.

În primul rînd, toată informația nici nu poate fi făcută publică, reieșind din interesul și confidențialitatea urmăririi penale, dar și sensibilitatea subiectului – valori garantate atît de legislația națională, cît și cea internațională.

Noi nu executăm comenzi și nu avem nimic nici cu acționarii, nici cu investitorii acestei bănci. Procuratura investighează activitatea instituției bancare și gestionarilor ei de atunci, care se prezumă a fi implicați în sustragerea banilor statului în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Încă în anul 2014, despre acest lucru a aflat întreaga comunitate financiar-bancară, și nu în ultimul rînd, fosta și actuala conducere a Băncii Naționale a Moldovei, precum și alte autorități publice centrale, inclusiv Parlamentul, Guvernul și Președinția.

Concluzionez cert că, anume datorită fostei conduceri a BNM a fost posibilă realizarea ”furtului miliardului”. Majoritatea din ei au fost puși sub învinuire și, în viitorul apropiat, ne vom aprecia asupra rezultatelor urmăririi penale în privința lor.

Acum, vom reieși din realitatea pe care o avem și din faptul că Republica Moldova este statul, al cărui interese sîntem obligați să le apărăm. În caz contrar, riscăm să ne transformăm în ”republică bananieră” în care va dicta doar ”legea junglei”. 

Cît despre cei, care, în mod deliberat, răspîndesc informații eronate, nu e secret că: fie au luat parte la furtul miliardului, fie continuă să lucreze pentru ei.

Voi reaminti fabula cazului, pentru a nu lăsa uitării dezmățul din sistemul bancar și fărădelegile instituțiilor statului:

13 noiembrie 2014 – Guvernul Republicii Moldova decide ca toate creditele interbancare, care la acea dată constituia 222 milioane de lei, să fie recuperate instituțiilor financiare. 

17 noiembrie 2014 - Ministerul Finanțelor acordă o garanție de stat cu privire la recuperarea banilor. După aprobarea deciziilor, una dintre bănci – a cărei acționară este compania afiliată lui Plahotniuc, în regim de urgență, în decurs de 5 zile, transferă pe conturile băncii falimentate – Banca de Economii, circa 2,3 miliarde de lei. 

În realitate, însă, pe conturile Băncii de Economii sînt virate doar 1,2 miliarde de lei, datoria restantă, fiind generată prin metoda „carusel-ului” plasamentelor interbancare fictive. Adică, virarea sumelor pe conturile altor companii, care la rîndul lor le plasau din nou la BEM. 

Toate acțiunile respective aveau loc cu încălcarea flagrantă a legislației, în lipsa unor raționamente financiare și nu fără implicarea Băncii Naționale. Toate plasamentele financiare reale de pe conturile BEM erau transferate imediat pe conturile unor companii off-shore, după care erau sustrase.

Iar acum, esențialul, deja pe 28 noiembrie 2014, Banca Națională restituie circa 2,3 miliarde de lei pe conturile băncii comerciale, care mai devreme au fost plasate pe conturile BEM. 

De notat că, noii acționari ai băncii erau în perfectă cunoștință de cauză despre acest fapt, dar totuși, au procurat pachetul de acțiuni, beneficiar al căruia era cetățeanul Plahotniuc.

Acest lucru nu era o noutate nici pentru organele de drept, inclusiv pentru Procuratura Anticorupție, care, însă, nu au întreprins nimic. 

Cum credeți, care ar fi explicația? E simplu: beneficiarul tuturor tranzacțiilor era nimeni altul decît Vladimir Plahotniuc, care trebuia protejat și exonerat de orice răspundere juridică, inclusiv și în special - penală. 

Prin urmare, spațiul public era ”injectat”, regulat, cu ”doze de minciuni”, oferind aparențe ale anchetării cazului, pe cînd în realitate, ”firul roșu” al responsabililor de investigarea fraudei bancare era mimarea sau, în cel mai bun caz, deturnarea investigațiilor pe o pistă greșită. Misiune îndeplinită cu brio. Timp de șase ani!

Chiar și acum, observăm tentativele unora de a deturna atenția publicului de fiecare data cînd ieșim cu detalii importante din dosarul ”fraudei bancare”. Încercări de a umple spațiul informational cu subiecte care ar deplasa accentele, astfel încît să minimizeze impactul noutăților care atentează la imaginea adevăraților beneficiari ai furtului miliardului. Repet, Procuratura nu crede în coincidențe.
Cei care sînt de părere că prin acțiunile procuraturii au fost afectate interesele noilor acționari ai băncii, să se clarifice cu managerii care au negociat procurarea pachetului toxic de acțiuni și să împărtășească această informație și cu Procuratura, chiar dacă nu e în interesul lor.

Las la discreția societății, acum, să concluzioneze: ale cui interese apără Procuratura și Procurorul General. 

Mi-am luat angajamentul să servesc cetățenilor Republicii Moldova și să fac tot ce-mi stă în puteri pentru ca aceste principii să fie urmate de către întreg Corpul de procurori.

Să știți că vom continua să ne facem datoria și vom persevera în investigații, indiferent de convine acest lucru sau nu.

Pe final, subliniez că, măsurile întreprinse de procurori, nu înfrîng în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție al persoanelor fizice sau juridice învinuite”.