Milioane de alegători merg Duminică la urne pentru alegerile locale din Turcia, considerate a fi cruciale și un test al popularității lui Recept Tavvip Erdogan și a partidului său. Erdoğan este nerăbdător să recîștige Primăriile marilor orașe pe care le-a pierdut în urmă cu cinci ani.

O victorie a candidaților partidului de guvernămînt la Istanbul și Ankara l-ar putea determina pe Erdoğan, spun analiștii, să încerce o nouă revizuire a Constituției pentru a rămîne la putere și după sfîrșitul mandatului său actual. Pe de altă parte, dacă Primăriile marilor orașe rămîn în mîinile opoziției, care este dezbinată și demoralizată după înfrîngerea de la alegerile prezidențiale și parlamentare de anul trecut, acest lucru o va ajuta să-și revină, conform Rador Radio România.

La alegerile din 2019, opoziția unită a reușit să cîștige Ankara și Istanbulul, punînd capăt controlului pe care AKP-ul lui Erdoğan îl deținea de 25 de ani. Mai ales pierderea Istanbulului a fost o lovitură mare pentru actualul președinte al Turciei, deoarece acolo și-a început cariera politică, în 1994, din funcția de primar.

Pentru aceste alegeri, Erdoğan l-a desemnat candidat pe fostul ministru al Mediului, în vîrstă de 47 de ani, Murat Kurum, care îl va înfrunta pe actualul primar al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, de la Partidul Popular Republican, de factură kemalistă și un posibil adversar al lui Erdoğan pe viitor.

Popularul Imamoglu, în vîrstă de 52 de ani, nu va putea conta de data aceasta pe sprijinul principalului partid pro-kurd și nici al partidului naționalist „Partidul Bun”, care vor participa cu propriii candidați. Și candidații lui Erdoğan sunt amenințați cu plecări de voturi către Partidul Noua Prosperitate (YRP), un partid conservator religios, care încearcă să atragă electoratul nemulțumit de modul în care AKP gestionează situația economică din țară.

Sondajele anunță o luptă strînsă între Imamoglu și favoritul lui Erdoğan, care le-a promis locuitorilor din Istanbul proiecte de infrastructură pentru consolidarea clădirilor în caz de cutremur și pentru rezolvarea problemelor cronice de trafic. Este de așteptat ca opoziția să păstreze controlul asupra Ankarei, al cărei primar actual, Mansur Yavas, rămîne popular și se pare că nutrește ambiții prezidențiale. 

Aflat la putere de mai bine de două decenii ca prim-ministru mai întîi și ca președinte al Turciei ulterior, Erdoğan a străbătut țara în lung și lat, conducînd campaniile electorale ale candidaților săi.

Dacă AKP va reuși să recucerească Istanbulul și Ankara, iar candidații săi vor obține procente mari, acest fapt va întări, în opinia analiștilor, hotărîrea lui Erdoğan de a modifica din nou Constituția pentru a rămîne la putere după încheierea celui de-al doilea mandat al său în 2028.

Aceiași analiști spun că, deși Erdoğan și aliații săi nu au suficiente mandate în Adunarea Națională a Turciei pentru a merge mai departe cu modificarea Constituției, un nou triumf electoral al AKP i-ar putea determina pe unii parlamentari conservatori din opoziție să schimbe tabăra.

Erdoğan a spus recent că alegerile de Duminică vor fi ultimele sale alegeri conform Constituției, dar criticii spun că este o stratagemă a președintelui turc pentru a recîștiga simpatia alegătorilor nemulțumiți de scumpiri, dar și o strategie de a face presiuni pentru o modificare a Constituției.

Înfrîngerea la alegerile din Mai anul trecut a dus la dezintegrarea alianței de opoziție formate din șase partide sub conducerea kemaliștilor, iar moralul susținătorilor lor a scăzut după ce nu au reușit să-l înlăture pe Erdoğan, în ciuda efectelor cutremurului devastator din Februarie 2023 din Sud-Estul Turciei și în ciuda tensiunilor din economia turcă, a inflației galopante și a costurilor ridicate de trai.

Noi victorii care ar permite partidului kemalist CHP să păstreze controlul asupra marilor orașe pe care le-a cîștigat în 2019 ar revigora partidul, permițîndu-i să apară ca o alternativă convingătoare la AKP-ul lui Erdoğan, în timp ce pierderea Ankarei și Istanbulului ar putea aduce un sfîrșit prematur ambițiilor prezidențiale ale lui Mansur și ale lui Imamoglu. CHP și-a schimbat liderii după înfrîngerea în alegerile de anul trecut, dar rămîne de văzut dacă succesorul lui Kemal Kılıçdaroğlu, farmacistul Özgür Özel, în vîrstă de 49 de ani, va reuși să se impună în fața alegătorilor turci.

Ca și în competițiile electorale anterioare, Erdoğan a folosit și de această dată avantajul puterii, utilizînd frecvent resursele statului în timpul campaniei electorale.

În același timp, 90% din mass-media turcă se află sub controlul Guvernului Erdoğan sau al susținătorilor acestuia, conform organizațiilor de supraveghere a libertății presei, oferind astfel sprijin candidaților AKP și aliaților săi. Este edificator faptul că rețeaua de stat TRT a acordat, în primele 40 de zile ale campaniei electorale, 32 de ore de emisie partidului lui Erdoğan și 25 de ore candidaților opoziției.

În timpul campaniei, Erdoğan a avertizat alegătorii că ar trebui să voteze pentru candidații lui dacă doresc ca localitățile lor să obțină sprijin din partea Guvernului. În același timp, el a realizat o creștere cu 49% a salariului minim, în ciuda eforturilor Guvernului său de a reduce inflația galopantă, și nu a încetat să laude succesele industriei de apărare din Turcia, după ce avionul de luptă KAAN a efectuat primul zbor luna trecută „în perspectiva alegerilor locale”, după cum au susținut criticii președintelui turc.

Este de așteptat ca alegătorii kurzi, care reprezintă aproximativ 10% din electoratul din Istanbul, să joace un rol crucial pentru rezultatul bătăliei dintre Imamoglu și favoritul lui Erdoğan.

Partidul pro-kurd a susținut candidatura lui Imamoglu acum cinci ani, contribuind la victoria sa. De data aceasta, însă, Partidul Popular pentru Egalitate și Democrație (DEM), așa cum se numește acum, va participa cu propriii candidați, ceea probabil îl va priva pe actualul primar al Istanbulului de niște voturi.

Observatorii notează însă că DEM a ales în mod deliberat un candidat mai puțin cunoscut într-o mișcare de sprijin tacit pentru Imamoglu. Pe de altă parte, este de așteptat ca DEM să prevaleze în mai multe orașe dominate de kurzi din Sud-Estul Turciei și rămîne de văzut dacă i se va permite să păstreze controlul asupra acestora sau candidații săi cîștigători vor fi înlocuiți cu primari numiți de stat din cauza unor presupuse legături cu militanții PKK. Cu cîteva zile în urmă, la un miting electoral din Hakkari, dominat de kurzi, Erdoğan le-a cerut alegătorilor să nu aleagă oameni care, a susținut el, vor transfera resurse ale Primăriei către „organizația teroristă” PKK.