Propunerile Moscovei de soluţionare în Ucraina sunt binecunoscute de Kiev: fie Ucraina le îndeplineşte pentru binele său, fie Armata rusă va decide problema, a declarat ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, într-un interviu pentru agenţia TASS, preluat Marţi de Reuters, potrivit agerpres. 

„Propunerile noastre pentru demilitarizare şi denazificare a teritoriilor controlate de regim, eliminarea ameninţărilor la adresa securităţii Rusiei emanate de acolo, inclusiv a noilor noastre teritorii, sunt binecunoscute inamicului”, a spus Lavrov,Luni noapte, citat de agenţia oficială de presă rusă.

„Ideea este simplă: îndepliniţi-le pentru binele vostru. Altfel, problema va fi decisă de armata rusă”, a mai declarat Lavrov.

Moscova îşi numeşte invazia în Ucraina „operaţiune militară specială” de „demilitarizare” şi „denazificare” a vecinului său. Kievul şi aliaţii săi occidentali o numesc agresiune în stil imperial pentru a acapara teritorii, aminteşte Reuters.

În Septembrie, Moscova a proclamat că a anexat patru provincii ale Ucrainei – Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson –, după ce a organizat aşa-zise referendumuri care au fost respinse ca false şi ilegale de Kiev şi aliaţii săi.

Duminică, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Moscova este deschisă negocierilor şi a acuzat Kievul şi susţinătorii săi occidentali pentru lipsa discuţiilor, o poziţie anterior respinsă de Washington pe fondul atacurilor ruseşti persistente.

Lavrov a declarat, pentru TASS, că, atunci cînd vine vorba despre cît va dura conflictul, ”mingea este în terenul regimului (de la Kiev n.r.) şi a Washingtonului care îl susţine”.

Sfîrşitul războiului nu se profilează, intrat în a 11-a lună şi care a ucis mii de persoane, a strămutat milioane de oameni şi a transformat oraşe în moloz.

Kievul a exclus să cedeze orice teritoriu Rusiei în schimbul păcii şi cere Moscovei să renunţe public la întreg teritoriul anexat. Moscova insistă că urmăreşte „demilitarizarea” şi „denazificarea”, dar în realitate obiectivele ei nu au fost pe deplin definite, notează Reuters.

Printre altele, Serghei Lavrov a declarat, în remarci publicate Luni de agenţia TASS preluată de Reuters, că Statele Unite şi aliaţii săi din NATO împreună cu Ucraina vor să învingă Rusia „pe cîmpul de luptă” pentru „a o distruge”.

„Acţiunile ţărilor Occidentului colectiv şi ale lui Zelenski (Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski n.r.) aflat sub controlul lor confirmă natura globală a crizei ucrainene”, a remarcat Lavrov.

„Nu este un secret pentru nimeni că obiectivul strategic al Statelor Unite şi aliaţilor lor din NATO este să învingă Rusia pe cîmpul de luptă ca un mecanism de slăbire semnificativă sau chiar distrugîndu-ne ţara”, a adăugat el.

Coaliţia de ţări care se opun invaziei Rusiei în Ucraina – de la membrii NATO pînă la aliaţi ai SUA precum Japonia şi Australia – s-a dovedit rezistentă, sfidînd previziunile potrivit cărora creşterea preţurilor la energie cauzată parţial de război ar putea fractura alianţa, notează Reuters.

La fel ca majoritatea oficialilor ruşi de rang înalt, Lavrov a adoptat în ultimul deceniu o poziţie din ce în ce mai agresivă, susţinînd invazia Ucrainei de către Rusia şi ridicîndu-se împotriva a ceea ce el şi Putin numesc încercările Occidentului de a îngrădi Rusia şi de a domina afacerile globale, mai notează Reuters.

Lavrov a reiterat că Rusia şi Statele Unite nu pot menţine o legătură normală, dînd vina pe Administraţia Preşedintelui american Joe Biden.

„Obiectiv, este imposibil să ne menţinem comunicarea normală cu Administraţia Biden, care declară că are ca scop o înfrîngere strategică asupra ţării noastre”, a notat Lavrov.

El a adăugat că „direcţia antirusă de confruntare” a Washingtonului „devine din ce în ce mai acută şi cuprinzătoare”.

Relaţiile dintre SUA şi Rusia au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii pe fondul campaniei militare a Rusiei în Ucraina şi impunerii sancţiunilor occidentale drept consecinţă a acestei invazii.

Statele Unite au oferit Ucrainei sprijin de miliarde de dolari, cu cel mai recent pachet de ajutor de 1,85 miliarde de dolari anunţat săptămîna trecută, înfuriind şi mai mult Moscova.