Ajutorul financiar pentru infrastructura energetică ucraineană, care va fi detaliat de secretarul de stat american Antony Blinken, sosit la Bucureşti, „va fi substanţial şi nu s-a terminat”, le-a spus jurnaliştilor unul dintre responsabili, sub acoperirea anonimatului, care nu a oferit detalii suplimentare sau suma exactă.

Totuşi, oficialul american a amintit că administraţia Biden a bugetat 1,1 miliarde de dolari pentru energie în Ucraina şi Republica Moldova. Acesta se înscrie în perspectiva unei conferinţe internaţionale a donatorilor în "sprijinirea rezistenţei civile ucrainene", care va avea loc pe 13 decembrie în Franţa, a subliniat oficialul, scrie Agepres.

Rusia s-a angajat de la începutul lui octombrie într-o campanie de lovituri masive cu rachete care vizează infrastructura energetică din Ucraina. Potrivit datelor prezentate de guvernul ucrainean, între 25-30% din această infrastructură a fost avariată.

"Ceea ce fac ruşii este să vizeze în mod special staţiile de transformare de înaltă tensiune", şi nu doar centralele electrice în sine, pentru a perturba întregul lanţ de la producţie la distribuţie, a explicat responsabilul american.

Miniştrii de externe ai NATO se întîlnesc marţi şi miercuri în capitala României, unde se vor vorbi pe larg despre sprijinul Alianţei Nord-Atlantice pentru Ucraina de la invazia rusă din 24 februarie.

Germania, care prezidează G7, a convocat, la rîndul său, marţi după-amiază, o întîlnire în marja NATO cu privire la criza energetică cauzată de războiul din Ucraina, în cursul căreia Statele Unite vor face apel la celelalte ţări să îşi întărească ajutorul în acest domeniu, potrivit diplomatului american.

Va fi, de asemenea, ocazia de a sublinia "coeziunea şi unitatea remarcabile" ale Alianţei Nord-Atlantice de la începutul războiului din Ucraina, le-a declarat luni jurnaliştilor Karen Donfried, subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.

România, precum şi Republica Moldova vecină, au fost puternic lovite de război şi aproximativ 2 milioane de persoane au tranzitat pe acolo, fugind din Ucraina. Bucureştiul găzduieşte în prezent aproape 80.000 de refugiaţi, potrivit cifrelor citate de Washington.

Pe lîngă războiul din Ucraina, miniştrii NATO vor analiza stadiul aderării Finlandei şi Suediei, deja ratificată de 28 din cele 30 de ţări membre, dar care rămîne suspendată undei verzi din partea Turciei şi Ungariei, şi vor discuta despre ameninţarea crescîndă reprezentată de China.

Această discuţie, iniţiată la summitul NATO din iunie de la Madrid, în jurul gigantului asiatic "nu înseamnă că NATO urmăreşte să se extindă în China, ci reflectă provocarea pe care o reprezintă China pentru Europa", a spus Karen Donfried, citînd în special provocarea tehnologică.

Sursa: digi24.ro