Justiţia britanică a dat undă verde, Joi, semnării acordului de restituire de către Regatul Unit a arhipelagului Chagos, situat la Oceanul Indian, Insulei Mauritius, după un litigiu de peste o jumătate de secol şi după ce a respins un recurs de ultim moment formulat de către două membre ale comunității Chagos, relatează AFP. transmite News.Ro.

Semnarea acestui acord, care urma să aibă loc inițial Joi dimineața, a fost blocată temporar, în noaptea de Miercuri spre Joi, printr-o ordonanță a Justiției.

Această ordonanță a fost ”revocată”, a anunţat judecătorul Martin Chamberlain, care a respins recursul depus de către Bernadette Dugasse şi Bertrice Pompe.

”Nu ar trebui să mai existe nici o altă măsură provizorie împotriva acestui acord”, a anunţat judecătorul, deschizînd calea semnării.

Magistratul a estimat că un blocaj ar putea să fie ”prejudiciabil” intereselor publicului şi Regatului Unit.

Arhipelagul Chagos, alcătuit din aproximativ 50 de insule paradisiace izolate în mijlocul Oceanului Indian, se află în centrul unui litigiu teritorial vechi de aproape 60 de ani.

El este administrat, începînd din 1965, de către Londra, care a instalat o bază militară comună, împreună cu Statele Unite, pe Insula principală, Diego Garcia.

Aproximativ 2.000 de locuitori ai arhipelagului au fost expulzați în anii '60 de pe Diego Garcia, unde a fost instalată o bază militară, folosită ca placă turnantă a bombardierelor şi navelor cu rază lungă de acțiune în timpul războaielor din Afganistan şi Irak.

Mauritius, care şi-a obţinut independența în 1968, revendica teritoriul insulelor Chagos şi cerea revenirea arhipelagului sub controlul său.

Guvernul laburist al lui Keir Starmer a salutat hotărîrea Justiției care deschide calea semnării acordului.

”Acest acord este esențial protejării populației britanice şi securităţii noastre naţionale”, a declarat un purtător de cuvînt al Downing Street.

Londra a acceptat, în Octombrie 2024, să recunoască suveranitatea Insulei Mauritius în arhipelag, cu condiţia ca Regatul Unit să-şi păstreze faimoasa bază.

Acest angajament asumat de către premierul britanic, un fost avocat specializat în drepturile omului, intervine după peste o jumătate de secol de litigiu, însă creează disensiuni.

La audiere, avocatul petentelor, Philip Rule, a declarat că clientele sale au aflat vestea semnării acordului din presă, Miercuri seara tîrziu, şi au decis să sesizeze Justiția.

Cele două femei, care sunt rezidente în Regatul Unit, au acuzat Guvernul britanic că ”a luat această decizie importantă fără consultare” şi au pus la îndoială capacitatea autorităților din Mauritius de a ”acţiona în interesul lor, dat fiind relele tratamente rezervate locuitorilor arhipelagului Chagos”.

”Astăzi este o zi tristă”, a declarat Bertrice Pompe după pronunțarea hotărîrii.

În plîngerea sa adresată Tribunalului, ea afirmă că trăiește în exil după ce a fost ”expulzată forţat” din arhipelag, în perioada 1967-1973.

Ea consideră că acest acord ”compromite” drepturile limitate de care se bucură în prezent, inclusiv garanţia de a se putea duce nestingherită în Mauritius.

”Nu vrem să ne punem drepturile în mîinile Insulei Mauritius”, a declarat ea.

Guvernul le-a reproșat petentelor, în faţa Justiţiei, faptul că au aşteptat pînă în ultimul moment să se facă auzite şi a apreciat că acest dosar nu ţine de competența Justiției.

În timpul audierilor, aproximativ 50 de membri ai comunității din Chagos s-au adunat în faţa sediului Înaltei Curţi de la Londra, în semn de protest faţă de semnarea acordului.

Unii dintre ei agitau paşapoarte britanice, iar alţii pancarte cu mesaje ca ”subiecţi britanici tratați ca cetățeni de zona a doua”.

Finalizarea acordului a fost încetinită de instalarea lui Donald Trump la Casa Albă şi de schimbarea premierului din Mauritius.

Administrația Trump mai întîi a criticat acest acord, apreciind că favorizează China, un aliat al Mauritiusului. Însă preşedintele american a anunţat pînă la urmă, la începutul lui Aprilie, că-l aprobă.

Textul, care nu a fost dezvăluit, este criticat şi de către Partidul Conservator (Tories), care-l consideră contrar ”intereselor britanice”.

Potrivit unui proiect al acordului, Regatul Unit păstrează o închiriere pe o perioadă de 39 de ani a Insulei Diego Garcia şi are opţiunea unei prelungiri.

Suma chiriei nu a fost niciodată dezvăluită, însă Guvernul nu a dezmințit informații de presă potrivit cărora este vorba despre 90 de milioane de lire sterline pe an (107,7 milioane de euro).

În 2019, Adunarea Generală a ONU a cerut Regatului Unit să retrocedeze, în termen de şase luni, Insulei Mauritius arhipelagul Chagos, în urma unei hotărîri în acest sens, cu cîteva luni mai înainte, a Curții Internaționale de Justiție (CIJ).