Foto: Olivera VUCO

Popas în istorie

Cultura romilor a supravieţuit mai bine de un mileniu. Dar povestea acestei supravieţuiri nu este omogenă, precum a altor popoare europene. Membrii acestei minorităţi sînt adesea extrem de diferiţi şi ţin să-şi sublinieze diferenţele. Mulţi romi se definesc prin vechile meserii ale strămoşilor, unele dispărute, altele reinventate în anii tranziţiei. Dar pînă la urmă istoria înseamnă schimbare…

Romii nu au un stat al lor şi nici nu cer asta. Ei cer doar sǎ fie respectaţi şi sǎ-şi poatǎ pǎstra tradiţiile într-o simbiozǎ, cît mai armonioasǎ posibil. Pavel Andreicenco, cunoscutul dansator de etnie romă sublinia următoarele gînduri despre etnia pe care o reprezenta, dar şi cît de mîndru era de poporul din care face parte: “Ţiganii multe secole la rînd erau sub presiunea care risca să le ştirbească tradiţionalismul naţiunii şi modul lor de a trăi din partea altor culturi. Un exterior neordinar, o limbă neînţeleasă, o viaţă specifică, toate acestea îi scotea în evidenţă pe fundaul altor culturi. Pentru romi toate ţările sînt primitoare, ei nu au o patrie unde pot să se întoarcă şi nu este un stat pe care l-ar putea numi al lor. Dar cu toate acestea timp de sute de ani ei trăiesc pe teritoriile mai multor state, au primit religia lor, lucrează, slujesc în armată şi dacă trebuie cu preţul vieţii lor apără teritoriul şi ţara în care trăiesc. Oare aceşti oameni nu au dreptul să numească patrie pămîntul în care zac strămoşii lor care au luptat pentru libertatea acestui sat, dacă o alta patrie ei nu au? Eu consider că ţiganii au dreptul să numească Moldova cea de-a doua patrie a lor chiar dacă ei au avut-o pe prima, atunci a doua e presărată cu lacrimile şi sudoarea lor. Acest popor a reuşit să rămînă în viaţă şi chiar să transmită din secole în secole: folcorul, cultura şi arta lor.” Chiar dacă erau fierari de nota zece, oracoli, călăreţi, dresori, comercianţi, cîntăreţi, dansatori, etc. după gradul de cultură şi educaţie rămăseseră în urmă, iar Andreicenco cerea ajutorul întregii lumi de a contribui la ridicarea nivelului de dezvoltare a acestei naţiuni. Nu doar atunci, dar şi azi soarta romilor este şubredă, zi de zi se lovesc de probeme social-culturale.

Scriitorul polonez Jerzy Ficowski, care a învăţat limba romani şi a început să adune cîntece şi povestiri ale romilor imediat după cel de-al doilea război mondial scria: “Romii spun puţine despre realitatea în care trăiesc dar nu se feresc să-şi povestească legendele”.

Ziua Internaţională a romilor se sărbătoreşte în fiecare an la 8 aprilie. Ideea de a marca o astfel de zi a luat naştere la Londra, în 1971, la primul Congres Internaţional al romilor. Cu prilejul primului Congres al romilor, a fost adoptat cîntecul “Gelem, Gelem” ca imn al romilor, interpretat de cîntăreaţa şi actriţa Olivera Vuco în cunoscutul film iugoslav „Am întîlnit şi ţigani fericiţi”, peliculă ce datează din 1967, dar şi drapelul internaţional al romilor, avînd jumătatea de jos verde, simbol al cîmpurilor înverzite, şi jumătatea de sus albastră, simbol al cerului senin, iar în centru o roată de culoare roşie, de fapt fiind “roata universului”, cu 16 spiţe, simbolizînd, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vieţilor, iar pe de altă parte nomadismul, în relaţie cu spaţiul originar al Indiei.

Două decenii mai tîrziu, la Congresul Mondial al romilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistică a Uniunii Internaţionale a romilor a oficializat alfabetul internaţional standardizat al limbii romani, decizia fiind semnată de 17 specialişti în domeniu, din diferite ţări, în prezenţa unui observator al UNESCO.

În Republica Moldova pentru prima dată a fost marcată Ziua Internaţională a romilor la 8 aprilie 2000. Scopul unei astfel de zile este de a atrage atenţia societăţii asupra problemelor cu care se confruntă romii. La 8 aprilie, în toate ţările lumii au loc seminarii, festivaluri sau acţiuni umanitare.

În acest an romii vor marca la 8 aprilie Ziua Internaţională a romilor, cu acest prilej preşedintele Centrului Naţional al Romilor, Nicolae Radiţă a menţionat că în acest an îşi propune să colaboreze cu mai mulţi parteneri ca să organizeze mai multe activităţi: „Centrul Naţional al Romilor îşi va consolida eforturile ca împreună cu alţi parteneri, organizaţii, instituţii să întreprindem acţiuni concrete pentru a evidenţia problemele cu care se confruntă populaţia de origine romă şi la fel despre rolul combaterii prejudecăţilor/percepţiilor negative care există. Prin urmare am dedicat o săptămînă (6-12 aprilie) unde va fi lansată o carte despre Istoria Romilor din spaţiul dat, masă rotundă unde va fi aşteptat şi prim-ministrul Republicii Moldova precum şi reprezentanţi ai comunităţii internaţionale, romi, etc. La fel se preconizează proiectarea filmului ”Pisica Neagră, Pisica Albă” un film regizat de Emir Kusturica, precum şi alte evenimente, aşa ca vă invităm pe toţi.”

Cultura romilor îşi are rolul său, bine definit, în istoria moldovenilor. Consider că astăzi Republica Moldova recunoaşte şi respectă drepturile acestei minorităţi şi sprijină permanent procesul de integrare a romilor. La ceas anivesar urez tuturor romilor din ţara mea un sincer „La Multi Ani!”

Alina ŞTIRBU, cercetător ştiinţificîn cadrul
Institului Patrimoniului Culturalal Academiei de Ştiinţe a Moldovei