O nouă abordare: modelul Măria Sa, studentul

Resursele umane au fost şi vor rămîne de importanţă majoră în propulsarea societăţii moderne pe traseul civilizator, la rînd cu încă patru la număr: materiale, financiare, informaţionale şi de timp. Rolul-cheie al resurselor umane este legat de om, profesionistul, care le ajustează pe cele patru din urmă, în regim mai mult sau puţin coerent, în promovarea progresului. Societatea are nevoie de un mecanism pentru a-i scoate în evidenţă, pentru a-i selecta pe cei mai inteligenţi reprezentanţi ai săi. Societatea îşi doreşte sa-i identifice pe aceşti reprezentanţi de vază pentru a-i putea îndruma către cariere ce le maximizează potenţialul. Asta pentru ca societatea îşi doreşte să obţină ceea ce este mai bun din resursele sale umane.

Studiile superioare sînt un proces potrivit pentru aceasta misiune. Aceasta a constituit premisa lansării cu circa 1000 de ani în urmă a primelor universităţi (Italia, Bologna; Franța, Paris; Anglia, Oxford), ele fiind o creaţie specifică a civilizaţiei occidentale, care în prezent stă la baza sistemului universitar din întreaga lume. Acesta din urmă cuprinde peste 30.000 de universităţi şi 17.000 de institute de învăţămînt superior cu un efectiv de peste 170 milioane de studenţi – aproape 2,5 procente din populaţia de pe Terra se află în aceste instituţii de educaţie. Universitatea învaţă şi produce învăţare, ea este locul în care „se naşte” ştiinţa, în care sînt conservate şi transmise valorile cunoaşterii. În contest, putem menţiona că în jur de o treime din cercetarea ştiinţifică la nivel internaţional este concentrată în Universităţi. Iar cota cercetării fundamentale este și mai mare. Acest lucru este certificat prin Premiile Nobel, cîştigători ai cărora de cele mai dese ori devin universitarii

În evoluţia societăţii din acest teritoriu interriveran, care azi constituie statul independent Republica Moldova, nu putea să nu se contureze şi aici, fie poate că şi cu o întîrziere prea mare, un spaţiu educaţional de învăţămînt superior. S-a început acest proces cu fondarea Universităţii din Tiraspol şi a Universităţii Agrare în perioada interbelică (ele deja au celebrat peste 80 ani de existenţă), urmînd mai apoi înfiinţarea Universităţilor Pedagogice şi de Medicină, a Universităţii de Stat din Moldova, chiar recent omagiată cu prilejul aniversării a 70-ea.

În contextul asigurării sănătăţii, nu se putea ocoli în procesul de configurare a spaţiului educaţional universitar învăţămîntul de cultură fizică şi sport. Astfel, pe la mijlocul anilor `50 ai secolului trecut, se naşte nucleul Universităţii pe care o omagiem în aceste zile. A fost un act binevenit. Dacă facem o incursiune în istoria Greciei Antice, ne convingem că formatarea bazelor ştiinţelor de azi a mers cu dimensionarea elementelor de cultură fizică şi sport. Să ne amintim, cînd au apărut jocurile olimpice şi de antrenare în lumea sportului a unor oameni de ştiinţă din acea perioadă, cum a fost, de exemplu, Pitagora.

Nucleul-precursor al instituţiei de învăţămînt superior, care poartă azi titulatura de USEFS, s-a conturat prin crearea Facultăţii de Educaţie Fizică din cadrul Universităţii Pedagogice de Stat "Ion Creangă" şi a Colegiului Moldovenesc de Cultură Fizică. Astfel, învăţămîntul superior de educaţie fizică şi sport s-a dezvoltat concomitent cu cel mediu de specialitate, contribuind la soluţionarea unor probleme de ordin teoretic şi metodologic ale învăţămîntului de profil, în funcţie de nevoile sociale ale timpului. Facultatea de Educaţie Fizică a avut o istorie bogată, în cadrul acesteia şi-au făcut studiile mii de tineri, printre care menţionăm sportivi de performanţă. În paralel, Colegiul a evoluat într-un centru instructiv de valoare, propulsînd viaţa sportivă a republicii din acele timpuri.

Odată cu obţinerea independenţei R. Moldova în 1991 şi iniţierea procesului de reconfigurare a spaţiului educaţional universitar din ţară, entităţile menţionate se contopesc şi formează cadrul universitar al învăţămîntului superior de educaţie fizică şi sport, în formula Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport, care în 2006 obţine statutul de Universitate – USEFS.

Instituită pentru a promova educaţia fizică, ca element important al procesului educaţional de ansamblu şi cultura sportului prin atitudini pozitive faţă de activitatea sportivă, USEFS a generat, inerent, maximala dăruire din partea celor implicaţi în procesul de pregătire a cadrelor didactice, cît şi a sportivilor de performanţă. Dată fiind natura complexă a acestei activităţi, care suscită din partea Universităţii efort de înnoire şi perfecţionare, perspectivele de răspuns la solicitările respective sînt semnificative: introducerea sistemului de credite transferabile, crearea echipei manageriale performante, dezvoltarea cercetării ştiinţifice ca element de bază al performanţei universităţii, dezvoltarea programelor de formare pe tot parcursul vieţii, asigurarea calităţii procesului didactic etc.

În procesul evoluţiei, USEFS a pus în circulaţie cele mai raţionale idei, care, prin spiritul lor aplicativ, au deschis calea spre modernitatea zilei de azi, în care edificiul instituţiei, dar şi personalul ei, în multitudinea deficienţelor socio-economice, sînt un fundament de comoditate şi confort psihologic pentru toţi beneficiarii serviciilor universitare prestate. Ea se axează, în activitatea sa, pe următoarele sensuri de bază: Universitatea este pentru studenţi, pentru ştiinţă, pentru societate.

Ştiinţa pedagogică, dezvoltată în aulele şi la catedrele Universităţii, propune un număr mare de noi abordări ce abandonează vechiul model, centrat doar pe profesor, şi propune unul nou, centrat pe reflecţia Măriei Sale, studentul, configuraţia respectivă căpătînd un spaţiu formativ din ce în ce mai mare. Universitatea intervine cu numeroase elemente de soluţie în educaţie, pornind de la ideea că ea, astăzi, este un factor de reuşită socială, participînd activ la viaţa comunităţii. Centrul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Educaţiei Fizice şi Sportului din cadrul Universităţii include, în acest sens, laboratoare de cercetare, poligon experimental, staţiuni didactico-experimentale, precum şi alte unităţi în care se desfăşoară diverse activităţi ştiinţifice, avînd un potenţial de circa 18 colaboratori ştiinţifici. Ediţiile periodice fondate de USEFS, Revista teoretico-ştiinţifică „Ştiinţa culturii fizice” şi Revista ştiinţifico-metodică „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală” sînt promotori activi ai ştiinţei în domeniul educaţiei fizice şi a sportului, publicînd materiale actuale, solicitate de numeroase cadre didactice şi specialişti în domeniu.

Învăţămîntul superior actualmente are ca unul din obiectivele principale dobîndirea unor tehnici de tratare a informaţiei. În acest sens, USEFS a acceptat un curs de influenţă factorială, participînd activ la aplicarea cunoaşterii inovative, la dezvoltarea unor competenţe relevante pentru activitatea postlicenţă, oferind prin cursurile universitare modele de gîndire pentru studenţi. Universitatea pune accent pe intelectualizarea funcţională a studenţilor, adică a pregătirii/formării unui specialist profesionist pentru o societate şi o economie a cunoaşterii.

Prin urmare, USEFS este o instituţie de învăţămînt superior care îşi îndeplineşte misiunea pe trei paliere configurative: transmiterea culturii şi formarea competenţelor de a o transmite, formarea specialiştilor de înaltă clasă, asigurarea cercetărilor ştiinţifice proprii. Cele 13 catedre ale universităţii constituie subdiviziuni de bază modernizate ce organizează şi desfăşoară o amplă activitate didactică, metodică şi ştiinţifică, în cadrul cărora sînt implicate circa 146 cadre didactice. La 1 Septembrie 2015, numărul total al studenţilor din USEFS a fost de 3110, respectiv, 2689 – la studiile universitare de licenţă, 332 – la studiile universitare de masterat, 89 – la studiile universitare de doctorat. În activitatea de cercetare-dezvoltare a universităţii, activează 24 de cercetători ştiinţifici, 9 doctori habilitaţi şi 58 de doctori în ştiinţe.

În perioada 2015-2016, au fost susţinute sau se află în proces de examinare 17 teze de doctorat ale tinerilor din Universitate, care abordează numeroase probleme pedagogice actuale: managementul instruirii specialiştilor în domeniul educaţiei fizice, formarea competenţelor şi a limbajului profesional în domeniu, rolul autoeducaţiei în pregătirea specialiştilor de educaţie fizică etc.

Cît de relevante sînt aceste cifre, putem judeca după imaginea pe care o are Universitatea în comunitatea ştiinţifică: este una destul de pozitivă şi acest lucru este confirmat şi prin acreditările segmentului de cercetare de către CNAA.

Pentru obţinerea vizibilităţii internaţionale a rezultatelor ştiinţifice, USEFS a aprobat la şedinţa Senatului din 20 noiembrie 2015 Politica de acces deschis, prin care recunoaşte importanţa strategică a Accesului deschis la informaţie pentru diseminarea cunoştinţelor ştiinţifice în spiritul promovat de actele normative internaţionale.

Universitatea cu întreg corpul didactic şi colectivul de studenţi are menirea să ducă mai departe prestigiul demarat de predecesori cu 65 de ani în urmă, completat de cei care i-au urmat, lăsînd generaţiilor viitoare o instituţie de prestigiu, cu un palmares impresionant, care să ducă mai departe mesajul universal: Citius, Fortius, Altius. Vă transmitem calde felicitări cu ocazia sărbătorii, în care se cuprinde urarea de sănătate pentru personalul Universităţii, cea de înfăptuiri cît mai nobile şi pline de realizări, bogăţie spirituală, aprecieri din partea societăţii.

Mulţi ani înainte, USEFS, şi poziţionare de top în competiţiile educaţionale!

Academician Valeriu CANŢER, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare