30.000 de persoane sunt suspectate într-o anchetă privind un amplu scandal de pedofilie în Vestul Germaniei

Justiţia germană anchetează aproximativ 30.000 de persoane suspectate de implicare într-o amplă afacere de pedofilie în Vestul Germaniei, au anunţat autorităţile locale, informează AFP, potrivit agerpres. ”Vrem să iasă din anonimatul internetului autorii care abuzează de copii şi cei care îi susţin pe aceşti autori”, a declarat într-o conferinţă de presă Peter Biesenbach, ministrul Justiţiei în landul Renania de Nord-Westphalia, unde a izbucnit scandalul.

Pînă în prezent, aproximativ 70 de persoane erau suspectate în această afacere care a debutat în Toamna anului trecut în oraşul Bergisch Gladbach. Mai multe dintre aceste persoane fac în prezent obiectul proceselor judiciare. Ele sunt bănuite că timp de mai mulţi ani au maltratat şi abuzat copii şi au distribuit imagini cu faptele lor pe grupuri de discuţii online. La aceste discuţii participau mii de persoane. Anchetatorii germani au înregistrat, pînă în prezent, cel puţin 40 de victime. Ei au fost alertaţi de Poliţia canadiană care descoperise conţinut cu pornografie infantilă provenind din landul Renania de Nord-Westphalia.

Un bărbat în vîrstă de 42 de ani, al cărui proces urmează să înceapă în luna August, a fost deja arestat. În apartamentul său, anchetatorii au găsit cantităţi imense de material pedopornografic.

Iranul a emis mandat de arestare pe numele lui Donald Trump. Teheranul cere ajutorul Interpolului

Pe lîngă Președintele Statelor Unite, autoritățile de la Teheran au mai identificat încă 35 de persoane implicate în asasinarea generalului Qassem Soleimani, șeful Gărzilor Revoluționare iraniene. Procurorul-șef de la Teheran, Ali Alghasi-Mehr, a trimis la Interpol numele suspecților, pentru care au fost emise mandate de arestare, anunță presa locală. Oficialul a numit moartea lui Soleimani drept ”crimă” și ”act terorist”.

Qassem Soleimani a fost lichidat la 3 Ianuarie, în timpul unei vizite în Irak. Mașina în care se afla generalul a fost aruncată în aer de o lovitură aeriană condusă de US Army.

Măcel într-o piață de animale din Afganistan. Zeci de civili au murit pe loc

Cel puţin 23 de civili au fost ucişi şi alţi zeci au fost răniţi după ce mai multe rachete au lovit, Luni, o piaţă de animale vii în provincia Helmand din Sudul Afganistanului, au anunţat Guvernul afgan şi talibanii, care s-au acuzat reciproc pentru acest atac, transmite Reuters, potrivit agerpres. Sute de localnici din districtele învecinate erau adunaţi în momentul atacului în acea piaţă amenajată în aer liber unde se comercializau oi şi capre. Un purtător de cuvînt al guvernatorului din Helmand a afirmat că mai multe rachete trase de insurgenţii talibani au căzut în apropierea pieţei, ucigînd 23 de civili, printre care şi copii, în timp ce un purtător de cuvînt al talibanilor a spus că Armata afgană a tras mai multe salve de mortier asupra pieţei şi locuinţelor din vecinătate, ucigînd zeci de săteni.

”Am văzut circa 20 de corpuri la pămînt”, erau zeci de răniţi şi ”animalele zăceau moarte lîngă oameni”, afirmă un martor, care şi-a pierdut în acest atac doi nepoţi şi are fiul rănit. Unii localnici din provincia Helmand, care este un fief al talibanilor, afirmă că atacul a survenit în timpul unor lupte crîncene în zonele rezidenţiale din apropierea pieţei între militanţii talibani şi forţele de securitate guvernamentale.

Talibanii şi-au intensificat acţiunile violente împotriva Guvernului afgan, deşi au semnat în Februarie un acord cu SUA privind retragerea trupelor menit să înlesnească negocierile de pace.

Francois Fillon, fostul premier francez, a fost condamnat la închisoare pentru deturnare de fonduri

Fostul premier francez Francois Fillon a fost condamnat, Luni, la cinci ani de închisoare, dintre care doi cu executare, pentru deturnare de fonduri publice într-un scandal care i-a distrus şansele de a candida la Preşedinţia ţării în 2017 şi a deschis calea către Palatul Elysee pentru Emmanuel Macron, transmit AFP şi Reuters. Intenţia lui Fillon de a candida la Preşedinţia Franţei în urmă cu trei ani a fost zădărnicită în urma acuzaţiilor că a plătit soţiei sale, de origine britanică, Penelope sute de mii de euro, după ce aceasta fusese încadrată fictiv ca asistent parlamentar.

Tribunalul corecţional din Paris a decis, de asemenea, că Francois Fillon va trebui să achite o amendă de 375.000 de euro şi că acesta nu va avea voie să ocupe funcţii publice timp de zece ani. Soţia sa, Penelope Fillon, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare şi o amendă de 375.000 de euro. În plus, ea nu va putea ocupa o funcţie publică timp de doi ani.

Soţii Fillon şi complicele lor Marc Joulaud, fost supleant al lui François Fillon în departamentul Sarthe (Vestul Franţei), au fost condamnaţi la rambursarea sumei de 1 milion de euro către Adunarea Naţională Camera inferioară a Parlamentului francez). Inculpaţii au anunţat că vor face apel la această condamnare.

Kremlinul reacționează la acuzațiile din presa americană: ”MINCIUNI!”

Kremlinul a negat Luni că Rusia le-ar fi plătit bani talibanilor pentru a ucide militari americani în Afganistan, cum a scris ziarul The New York Times, relatează agenţia EFE. ”Aceste afirmaţii sunt o minciună”, a spus în faţa presei purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ”Regretăm din nou că media internaţionale, odinioară importante, respectate şi de înalt nivel, nu se sfiesc să publice tot mai frecvent ştiri mincinoase”, a adăugat Peskov, care a estimat că acest comportament dăunează ”renumelui şi prestigiului” respectivului cotidian. El a susţinut că Preşedintele Vladimir Putin încă nu a discutat despre această problemă cu omologul său american.

Peskov s-a referit şi la reacţia Preşedintelui Donald Trump, care a asigurat că nu l-a informat nimeni despre presupuse plăţi şi a catalogat The New York Times drept ”cotidian de ştiri false”. ”Nimeni nu a fost mai dur cu Rusia decît Administraţia Trump”, a mai spus liderul de la Casa Albă, care a cerut cotidianului menţionat să dezvăluie sursa ”anonimă” pe care o invocă în ştirea sa.

The New York Times, care citează în acea ştire surse oficiale neprecizate, a scris că unii militanţi islamişti sau elemente asociate acestora au primit din partea Rusiei bani pentru a ucide soldaţi occidentali în Afganistan. Informaţia a fost dezminţită şi de talibani, care au transmis agenţiei EFE că, în cele aproape două decenii de război, nu au primit niciodată ajutor militar din partea altor ţări şi nici din partea Rusiei.

O fîntîna arteziană din Piaţa Donald Trump a fost umplută cu sînge fals 

O fîntînă arteziană din Piaţa Donald Trump amplasată în oraşul Petah Tikva, centrul Israelului, împroşca Luni dimineaţă sînge fals, după ce vandali au turnat în apă vopsea roşie pentru a protesta împotriva planurilor de anexare susţinute de Statele Unite pentru Cisiordania. „Anexarea ne va costa sînge”, era scris cu litere roşii lîngă fîntîna arteziană din Petah Tikva. Piaţa a fost numită în onoarea Preşedintelui american după ce acesta a recunoscut Ierusalimul drept Capitală a Israelului în 2017. Incidentul este ultimul dintr-o serie de proteste împotriva planurilor prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu de a începe anexarea unor părţi din Cisiordania ocupată, posibil încă din această Miercuri.

Piaţa Donald Trump, aflată lîngă Primăria din Petah Tikva, include o sculptură iluminată cu drapelele israelian şi american. Un panou marchează faptul că Trump a fost „primul care a recunoscut Ierusalimul drept Capitala Israelului”. Netanyahu ar putea veni chiar de Miercuri cu propunerea privind anexarea în faţa Cabinetului israelian sau a Parlamentului, urmată de un vot. Propunerile se bazează pe planul asupra Orientului Mijlociu dezvăluit de Trump în Ianuarie.

BoJo: ”Britanicii sunt mai grași decît majoritatea europenilor!”

Şeful Guvernului de la Londra, Boris Johnson, a declarat că britanicii suferă într-o măsură semnificativ mai mare de obezitate decît majoritatea europenilor, recunoscînd că a mai pierdut din greutate după ce a fost infectat cu noul coronavirus, relatează Reuters, potrivit agerpres. „Am adoptat o poziţie foarte libertariană în privinţa obezităţii, dar cînd privim cifrele, cînd vedem presiunea asupra NHS (Serviciul Naţional de Sănătate), şi comparăm ţara noastră minunată cu celelalte ţări europene, mă tem că suntem semnificativ mai graşi decît majoritatea dintre ceilalţi, în afară de maltezi, dintr-un motiv sau altul. Este o problemă”, a declarat Johnson la Times Radio. „Toate lumea ştie că este o problemă mare, dar cred că trebuie să o rezolvăm cu toţii”, a adăugat el.

Într-un interviu pentru ziarul Mail on Sunday, Johnson a făcut şi cîteva flotări, pentru a arăta că este „în mare formă”, la doar cîteva luni după ce s-a luptat pentru viaţa sa în spital, unde a fost internat după infectarea cu noul coronavirus.

Mississippi retrage de pe drapel un simbol confederat

Senatul din Mississippi a votat la sfîrşitul săptămînii trecute cu 37 de voturi contra 14 pentru retragerea unui simbol confederat de pe drapelul acestui stat din Sudul SUA, relatează AFP. Această retragere fusese adoptată mai devreme în cursul zilei de Duminică de Camera Reprezentanţilor a acestui stat cu o majoritate de 91 de voturi contra 23. Mississippi, cu un lung trecut segregaţionist, este ultimul stat american care mai afişează emblema Confederaţiei, ce reaminteşte de perioada sclavagistă. Parlamentarii au decis, de asemenea, că trebuie adoptat un nou drapel. O comisie desemnată în acest sens va propune un nou element ornamental care va trebui aprobat prin referendum în Noiembrie.

Guvernatorul republican Tate Reeves, care anterior s-a opus acestei reforme, a făcut cunoscut că nu va face uz de dreptul său de veto şi va promulga legea.

Premierul britanic se inspiră din Roosevelt pentru relansarea economiei în Regatul Unit

Prim-ministrul conservator Boris Johnson a declarat că şi-ar dori să se inspire de la Preşedintele american Franklin D. Roosevelt – care a aplicat ”New Deal” în anii 1930 – pentru a relansa economia Regatului Unit, afectată sever de pandemia de COVID-19, potrivit AFP şi Reuters. ”Cred că acum este momentul unei abordări rooseveltiene în Regatul Unit”, a declarat Johnson la Times Radio, referindu-se la politica de relansare prin cerere şi intervenţia statului realizată după Marea Depresiune din anilor ’30.

Premierul s-a exprimat înaintea unui discurs în care urmează să anunţe un program de investiţii masive în infrastructurile ţării. În cadrul campaniei sale electorale, el s-a angajat deja să injecteze milioane de lire în serviciile publice. ”Ceea ce vom face în lunile următoare este de a dubla programul nostru iniţial, care s-a concentrat pe investiţii, în beneficiul infrastructurilor, educaţiei şi tehnologiei pentru a unifica ţara”, a declarat liderul conservator. Acest program cuprinde în special un plan de reconstrucţie a şcolilor dotat cu un miliard de lire (aproximativ 1,1 miliarde de euro), preconizat să înceapă în 2020/2021 şi se va concentra într-o primă etapă pe 50 de proiecte. Ministrul de Finanţe va prezenta bugetul în Toamnă, a explicat Boris Johnson, asigurînd că nu va exista o revenire la austeritatea cunoscută de către britanici cu zece ani în urmă, cînd conservatorul David Cameron era la putere.

Izolarea strictă în contextul epidemiei de COVID-19 a dus la o scădere cu 20,4% a Produsului Intern Brut (PIB) britanic doar în luna Aprilie, un record istoric. Fără un ajutor suplimentar de la stat, rata şomajului ar putea atinge niveluri care nu au mai fost înregistrate din anii 1980, depăşind vîrful de 3,3 milioane înregistrat în 1984, a semnalat The Observer, citînd o analiză a Bibliotecii Camerei Comunelor.

Doborîrea Boeing-ului ucrainean de către Iran a fost ”o eroare individuală”

Doborîrea avionului civil ucrainean Boeing 737-800 de către Iran în Ianuarie a fost rezultatul unei erori umane, nu al vreunui ordin dat de o autoritate militară iraniană, a declarat Luni procurorul militar al provinciei Teheran, Gholam Abbas Torki, informează Reuters, potrivit agerpres. De asemenea, nu există indicii conform cărora doborîrea avionului, soldată cu moartea tuturor celor 176 de persoane aflate la bord, ar fi fost provocată de vreun atac cibernetic asupra sistemelor iraniene de apărare antiaeriană, a spus procurorul, care a adăugat că trei persoane sunt în prezent arestate în acest dosar.

Avionul companiei Ukraine International Airlines, care efectua un zbor între Teheran şi Kiev, a fost doborît la scurt timp după decolare de apărarea antiaeriană iraniană, în condiţiile în care aceasta era în stare de alertă maximă, în aşteptarea unui posibil atac american în urma lansării de către Iran a unor rachete asupra bazelor americane din Irak, ca represalii pentru uciderea generalului iranian Qassem Soleimani de către aviaţia militară americană la Bagdad. Autorităţile iraniene au descris doborîrea avionului drept o greşeală tragică, pe care au pus-o pe seama tensiunii din acel moment.

Operatorul sistemului antiaerian ar fi trebuit să primească un ordin din partea superiorilor săi înainte de a lansa cele două rachete, explică procurorul iranian. ”Între prima şi a doua lansare au trecut 26 de secunde, dar din nefericire în acest timp operatorul nu a cerut permisiunea pentru a lansa a doua rachetă”, mai precizează el.

Iranul a refuzat să predea Statelor Unite cutiile negre ale avionului, care, după o lungă dispută pe acest subiect, urmează să fie decriptate în Franţa.