PROBLEMA DEMONTARII PANOURILOR PUBLICITARE PRIVITA DIN ALT UNGHI DE VEDERE

Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a venit cu iniţiativa demontării panourilor de publicitate de pe principalele artere ale oraşului. Acestea ar urma să dispară pînă la data de 1 iunie 2016. La prima vedere, iniţiativa pare una bună, deoarece se pune accentul pe schimbarea la faţă a oraşului, însă, la o analiză mai aprofundată, apar multe semne de întrebare, care ne determină să privim cu alţi ochi iniţiativa Primarului.

Astfel, nu e clar dacă, atunci cînd ea a fost lansată, au fost făcute şi careva calcule ce ar fi avut în vedere aspectele fiscale, dar şi cele de ordin social. Potrivit datelor Asociaţiei Agenţiilor de Publicitate din Moldova (AAPM), în oraşul Chişinău sînt aproximativ 50 mii metri pătraţi de panouri publicitare. Dacă e să luăm în calcul că pentru fiecare metru pătrat de panou publicitar se achită o taxă de 500 lei, atunci obţinem o sumă impunătoare – taxe locale de circa 25 mil. lei anual.

În context ar fi de menţionat şi faptul că vînzările în domeniul panotajului publicitar stradal constituie anual circa 100 mil. lei, iar aceasta înseamnă că agenţii economici din acest domeniu plătesc la bugetul de stat doar sub formă de TVA circa 16 milioane de lei, iar alte 7 milioane de lei se achită sub formă de impozit pe venit.

Un alt indicator relevant în acest context este că în această industrie activează circa 2 mii de oameni, care au un salariu lunar mediu de 4 500 lei, iar aceasta generează alte impozite în valoare totală de circa 4,7 mil. lei.

Nu în ultimul rînd, trebuie de menţionat că agenţiile de publicitate din acest domeniu nu activează într-un mediu închis, ci interacţionează cu alţi agenţi economici – unora le prestează servicii, iar în cazul altora sînt beneficiari de servicii. Ca să nu vorbim de faptul că importanţi agenţi economici (furnizorii de publicitate) vor fi lipsiţi de o posibilitate destul de eficientă de a-şi promova serviciile şi produsele, iar consumatorii - de o sursă de informare destul de eficientă (pentru unele categorii de cetăţeni aceasta este una din principalele surse de informare - pe drum spre serviciu sau spre casă), vom menţiona doar pierderile celor la serviciile cărora apelează agenţii economici din industria panotajului stradal – spre exemplu, firmele ce produs banere sau se ocupă de tipar, imprimare. Vînzările anuale ale acestui segment de piaţă reprezintă circa 12 mil. lei, iar aceasta înseamnă TVA şi impozit pe venit la bugetul de stat în valoare de circa 5 mil. lei. Lipsirea acestor mici companii de comenzi nu doar va determina diminuarea cifrei lor de afaceri şi a impozitelor achitate, dar şi, posibil, reducerea locurilor de muncă.

Un calcul matematic simplu arată că valoarea totală a taxelor şi impozitelor achitate de agenţiile de publicitate stradală în fiecare an se ridică la circa 57-58 mil. lei, dintre care circa 25 mil. lei merg direct în bugetul municipiului Chişinău, iar restul – în bugetele republicane. Ca să ne dăm seama dacă această sumă este importantă sau nu, vom apela la unele date statistice şi la un indicator relevant, cum ar fi, mărimea pensiei. Spre exemplu, dacă luăm în calcul că, după precedenta indexare, pensia pentru limită de vîrstă este de 861 lei, vedem că suma de 57-58 mil. de lei, furnizată anual de companiile de publicitate stradală, ar ajunge pentru a asigura cu pensii 67 mii de pensionari. Un alt indicator important este că ultima indexare a pensiilor a „costat” circa 56 milioane de lei şi atunci au fost discuţii aprinse despre cît de greu a fost să fie identificată suma respectivă. Adică, atunci era greu de găsit 56 milioane lei, iar acum se dă atît de uşor cu piciorul la 57-58 milioane lei! În context, ar fi interesant de aflat dacă Primăria s-a consultat cu Ministerul Finanţelor, cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, cu Casa Naţională de Asigurări în Medicină, pentru că, pînă la urmă, povara pierderilor ce ar putea surveni va cădea şi pe umerii lor, nu doar pe cei ai bugetului municipal. Deşi, dacă luăm în calcul gravele probleme cu care se confruntă capitala, nici cele 25 mil. lei pe care le-ar putea pierde bugetul Chişinăului nu sînt de neglijat.

Dar, pierderile estimative nu se opresc aici. Constituţia garantează dreptul de proprietate, iar legislaţia în vigoare asigură protecţia investiţiilor. De aceea, e logic să presupunem că, dacă Primarul îşi va duce intenţia la îndeplinire, vor urma adresări în instanţele de judecată din ţară şi, posibil, de peste hotare. Suma estimativă a investiţiilor agenţiilor de publicitate stradală este de circa 12 mil. euro, ceea ce este echivalentul a circa 240 milioane de lei. Evident, agenţii economici din domeniu vor dori să-şi recupereze nu doar investiţiile, ci şi venitul ratat. Iar aceasta ar putea pune pe brînci bugetul capitalei, dar şi forma o gaură imensă în bugetul de stat, lucruri care nu sînt deloc de neglijat în condiţiile în care se vorbeşte tot mai insistent că Moldova e ameninţată de colaps, care inevitabil va surveni, dacă nu ne vor ajuta FMI şi alţi parteneri de dezvoltare.

Am încercat să aflăm dacă Primarul sau alţi responsabili de la Primărie au luat în calcul toate aceste aspecte importante, care pun în cu totul altă lumină intenţia de a demonta panourile publicitare. „Despre aspectul respectiv puteţi să vorbiţi cu arhitectul şef al capitalei, Ivan Carpov, care o să vă spună ce şi cum, la ce etapă este această campanie. Primarul a fost într-o deplasare şi nu cred că el e la curent. Oricum responsabilă este direcţia respectivă”, ne-a declarat Vasile Chirilescu, specialist principal în Direcţia relaţii cu publicul a Primăriei. La rîndul său, Ivan Carpov ne-a spus că este ocupat şi nu ne poate vorbi la acest subiect. Dacă ulterior va dori să ne expună opinia sa, o vom publica neapărat.

În acelaşi context, am solicitat un comentariu la temă lui Sandu Osadcenco, reprezentantul AAPM, care ne-a declarat că agenţii economici din acest domeniu sînt îngrijoraţi. „Decizia aceasta a căzut ca un fulger din senin şi am fost 2-3 zile frustraţi, a trebuit să ne revenim. Eu regret faptul că această decizie a venit aşa, pentru că, din punctul nostru de vedere, poartă un caracter prea radical. Considerăm că, înainte de a lua decizii cu caracter chirurgical, trebuie să facem o analiză amplă, dar şi să recunoaştem, totodată, că e greu de găsit în Chişinău un om care să fie mulţumit de situaţia stradală la momentul actual, pe care putem să o calificăm drept o maladie a Chişinăului. Dar, atunci cînd vrem să o tratăm (şi nu doar medicii procedează aşa), trebuie mai întîi se discutăm boala asta, apoi să găsim medicamentele cu care să putem să o tratăm. Dacă tratamentul nu va da rezultate, atunci se va trece la soluţia radicală de scoatere, tăiere, distrugere. Ceea ce a spus Domnul Chirtoacă e un fel de anticipare a evenimentelor şi el a sărit peste cîteva etape, lucru inadmisibil, căci altfel ajungem la nişte soluţii negîndite şi marea lor majoritate, după cum se întîmplă la noi, se dovedesc ulterior greşite”, ne-a spus el.

Sandu Osadcenco a admis că există firme cu probleme în acest domeniu, care activează netransparent, dar a precizat că, din cauza lor, nu trebuie să aibă de suferit şi contribuabilii oneşti. El a atras atenţie asupra faptului că mulţi oameni cinstiţi pot rămînea fără lucru, iar bugetul va pierde sume impunătoare, dacă deciziile în acest domeniu nu vor fi bine gîndite. „De aceea e necesar un dialog, e nevoie să discutăm, să vedem ce facem. Soluţiile Domnului Chirtoacă pot provoca tensiuni în societate, nemulţumiri, de aceea, trebuie să acţionăm prudent în această direcţie, punînd la bază legalitatea şi corectitudinea”, a mai spus el.

În lumina celor relatate mai sus, este cert că iniţiativa Primarului Dorin Chirtoacă trebuie abordată mult mai profund. Logic ar fi ca Primarul să ceară ample analize de impact în toate domeniile menţionate mai sus, dar şi să iniţieze discuţii la temă atît cu agenţii economici din această ramură, cît şi cu responsabilii de la Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Casa Naţională de Asigurări în Medicină, care sînt vizate direct de această iniţiativă. De asemenea, se impune şi solicitarea opiniei sindicatelor, căci circa 2000 de oameni rămîn fără lucru. Iar pînă cînd vor avea loc toate aceste discuţii şi efectuate analizele menţionate, se impune introducerea unui moratoriu privind decizia respectivă. Aşa se face în lumea civilizată şi logic ar fi să mergem pe aceeaşi cale, dacă tot tindem că ne integrăm în Europa şi să avem un comportament european.

Dacă nu vor fi făcute toate acestea, vom avea dreptul să ne întrebăm: Dar ce scopuri urmăreşte în realitate Dorin Chirtoacă, dacă nu urmează o logică elementară a lucrurilor? Să fie vorba doar de PR sau de ceva mai mult?

Ion FURCĂMÎNDRĂ

Socialmai mult
31.05.16 - 18:39
31.05.16 - 18:25
31.05.16 - 18:00
31.05.16 - 15:30
30.05.16 - 19:14
30.05.16 - 19:11
30.05.16 - 12:24
27.05.16 - 16:26
27.05.16 - 16:23
27.05.16 - 16:13
26.05.16 - 16:30
26.05.16 - 16:15
26.05.16 - 16:00
23.05.16 - 19:16
23.05.16 - 19:05
23.05.16 - 17:10
23.05.16 - 16:17
23.05.16 - 13:10
21.05.16 - 14:19
20.05.16 - 18:30