Cele mai dure lupte din ultimii ani dintre Armenia si Azerbaidjan pentru Nagorno-Karabah si ingrijorarea marile puteri

Lupte acerbe se dau între forțele armene și azere pentru regiunea Nagorno-Karabakh, unde fiecare din părți pretinde  controlul. Regiunea este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, însă este condusă de etnici armeni. Autoritățile separatiste de acolo au afirmat că 31 de soldați au murit și că o parte din pozițiile pierdute au fost preluate. Azerbaidjanul a spus că 26 de civili au fost răniți în urma bombardamentelor armene, iar înainte a anunțat cel puțin cinci decese. potrivit BBC.

Atît Armenia, cît și Azerbaidjanul au declarat deja mobilizarea generală, iar în unele zone a fost instituită legea marțială.

Luptele sunt cele mai îndîrjite de după 2016, cînd, în urma unui conflict de lungă durată, cel puțin 200 de persoane au fost ucise. Conflictul a stîrnit reacții internaționale, mai multe state făcînd apel la diplomație, existînd temeri că puterile regionale ar putea fi atrase în conflictul din regiunea din Caucaz, importantă din punct de vedere strategic.

Turcia și-a declarat deja sprijinul pentru Azerbaidjan, în timp ce Rusia – care are baze militare în Armenia – a cerut încetarea focului.

Disputa teritorială privind Nagorno-Karabakh este unul dintre cele mai vechi conflicte din lume

Cînd Nagorno-Karabakh s-a desprins de Azerbaidjan, la începutul anilor '90, zeci de mii de oameni au murit în lupte, iar mulți etnici azeri au fost forțați să-și părăsească casele. Acum este o regiune independentă de facto, bazîndu-se pe un puternic sprijin al Armeniei. Dar nu este recunoscută de nici un membru al ONU, inclusiv Armenia.

Despre Nagorno-Karabakh

Este o regiune muntoasă de aproximativ 4.400 km pătrați.

Este locuit în mod tradițional de armeni creștini și turci musulmani.

În perioada sovietică, a devenit o regiune autonomă care făcea parte din Republica Azerbaidjan.

Regiunea este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar majoritatea populației este armeană.

Se estimează că un milion de oameni au fost strămutați după războiul din anii '90 și aproximativ 30.000 au fost uciși.

Forțele separatiste au cucerit un teritoriu suplimentar.

Turcia sprijină în mod deschis Azerbaidjanul.

Rusia are baze militare în Armenia.

Ultimele informații de pe cîmpul de luptă

Luni, autoritățile din Nagorno-Karabakh au declarat că alți 15 dintre soldații săi au fost uciși, după ce Duminică au fost anunțate 16 decese în rîndul militarilor. Peste 100 de persoane au fost rănite.

Autoproclamata republică a mai spus că forțele sale au distrus patru elicoptere azere, 36 de tancuri și vehicule blindate, potrivit agenției de știri Armenpress. De asemenea, a anunțat că a ucis militari azeri, dar acest lucru nu a putut fi verificat.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a confirmat pierderea unui elicopter, însă a declarat că echipajul a supraviețuit și a afirmat că 12 sisteme de apărare aeriană armene au fost distruse. Însă a negat alte pierderi.

Azerbaidjanul a declarat că 26 de civili au fost răniți în urma bombardamentelor armene, acuzînd Armenia că vizează zone dens populate. Duminică, Azerbaidjanul a anunțat că cinci membri ai aceleiași familii au fost uciși în bombardamente armene.

În Iulie, cel puțin 16 persoane au murit în ciocniri care au avut loc la frontieră, iar asta a dus la cele mai mari proteste din ultimii ani în Capitala azeră Baku, oamenii cerînd recucerirea regiunii.

Reacția internațională

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este „extrem de îngrijorat”, și a îndemnat ambele părți să înceteze lupta.

Ministrul rus de Externe a avut discuții urgente atît cu conducerea armeană, cît și cu cea azeră.

Franța, care are o comunitate armeană numeroasă, a cerut încetarea focului.

Iranul, care se învecinează atît cu Azerbaidjanul, cît și cu Armenia, s-a oferit să medieze negocierile de pace.

Președintele Donald Trump a declarat că SUA încearcă să oprească violența.

Cum a început conflictul

În 1988, cînd Uniunea Sovietică era aproape de destrămare, trupele azere și secesioniștii armeni au început un război sîngeros, care a lăsat Nagorno-Karabakh în mîinile etnicilor armeni. Un armistițiu a fost încheiat în 1994. Părțile teritoriului azer din jurul enclavei sunt, de asemenea, sub control armean.

Negocierile nu au reușit pînă acum să producă un acord de pace permanent, iar disputa din regiune rămîne unul dintre „conflictele înghețate” ale Europei post-sovietice.

Karabakh este interpretarea rusă a unui cuvînt azer care înseamnă „grădină neagră”, în timp ce Nagorno este un cuvînt rus care înseamnă „montan”. Armenii preferă să numească regiunea Artsakh, o denumire armeană veche a zonei.

De-a lungul anilor, ambele părți au avut victime din rîndul soldaților, în urma încălcărilor sporadice ale acordului de încetare a focului. Armenia, care nu are ieșire la mare, a suferit grave probleme economice din cauza închiderii frontierelor cu Turcia și Azerbaidjan.

Rusia, Franța și SUA încearcă să intermedieze încetarea conflictului.