Rusia încearcă să îndepărteze treptat aliaţii SUA din Europa de Est mizînd pe amplificarea temerilor că Washingtonul nu va veni în ajutorul acestora (aşa cum a promis cu un deceniu în urmă), din cauza lipsei unei strategii externe şi a unui angajament faţă de regiune, comentează marţi The Washington Times, care citează analişti politici.

În ultimele luni, preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat o serie de manevre provocatoare de la Arctica la Marea Neagră în încercarea de a intimida aliaţii NATO de-a lungul graniţei cu fosta Uniunii Sovietică, printre care Ungaria, România şi Letonia, şi de a sprijini aliaţii Moscovei ce trăiesc în aceste ţări, notează publicaţia citată.

Premierul ungar Viktor Orban, care a ajutat la elaborarea cererii de aderare la NATO în 1999, pare acum să se împace bine cu Rusia prin încheierea unor acorduri cu Moscova şi prin criticarea sancţiunilor occidentale.

Faptul că unele ţări de-a lungul graniţei cu Rusia ar putea schimba tabăra sugerează o problemă mai amplă a lipsei de încredere în angajamentul SUA de a le proteja dacă sînt atacate, afirmă Matthew Rojansky, director al Institutului Kennan de la Centrul Internaţional «Woodrow Wilson».

Faimosul articol 5 al Tratatului Nord-Atlantic stipulează că un atac contra uneia din cele 28 de ţări membre ale Alianţei va fi considerat un atac contra tuturor statelor aliate. Drept rezultat, ţările care au semnat tratatul trebuie să se apere reciproc dacă sînt ameninţate sau atacate.

Şapte ţări - printre care Letonia, Lituania şi Estonia - au devenit membre NATO în 2004. Întrucît ameninţarea unui atac rusesc nu era luată în considerare în mod serios la acea vreme, nu a existat o dezbatere de amploare despre oportunitatea de a lăsa ţările baltice să adere la NATO, susţine Rojansky. «Acum, cînd Rusia lui Vladimir Putin a adoptat o poziţie mai agresivă în Ucraina, Georgia şi în alte locuri, situaţia s-a schimbat», adaugă el.

Activitatea avioanelor de luptă ruse în afara spaţiului aerian al Federaţiei Ruse s-a intensificat în ultima vreme, însă, pe de altă parte, analişti de la Moscova sînt de părere că şi Occidentul recurge la provocări, dat fiind că SUA au realizat exerciţii militare comune cu armata Ucrainei, au accelerat discuţiile cu Polonia privind sistemul de apărare antirachetă şi au desfăşurat în România 12 avioane A-10 Warthog în cadrul eforturilor în materie de securitate pentru contracararea manevrelor ruse în regiune.

«Unitatea va desfăşura antrenamente alături de aliaţii noştri din NATO pentru a consolida interoperabilitatea şi a demonstra angajamentul SUA faţă de securitatea şi stabilitatea Europei», a explicat în această lună James Brindle, purtător de cuvînt al Pentagonului, pentru Military.com. Oficiali de la Pentagon au declarat că desfăşurarea celor 12 avioane A-10 face parte din operaţiunea «Atlantic Resolve» a NATO. Obiectivul misiunii este, parţial, acela de a trimite un mesaj Rusiei despre angajamentul SUA faţă de aliaţii din NATO. «Operaţiunea «Atlantic Resolve» va continua atît timp cît este nevoie pentru a-i linişti pe aliaţii noştri şi a descuraja o hegemonie regională a Rusiei», a continuat Brinble.

Oficiali americani din domeniul apărării au respins criticile potrivit cărora administraţia Obama ezită în îndeplinirea angajamentelor SUA faţă de aliaţii din Europa de Est în condiţiile în care Rusia reprezintă acum o ameninţare semnificativă: «Principiile incluse în paragrafele iniţiale ale Tratatului de la Washington rămîn acum la fel de relevante ca în urmă cu 66 de ani».

Statele Unite trebuie să facă mai mult pentru a da noi garanţii aliaţilor din NATO în legătură cu angajamentul Washingtonului, inclusiv prin trimiterea de trupe permanente în Europa de Est şi prin exerciţii mai frecvente şi mai ample, este de părere Boris Zilberman, director adjunct pentru relaţii cu Congresul SUA în cadrul Fundaţiei pentru Apărarea Democraţiilor. Scopul final este, în opinia sa, acela de a se asigura că ţările care sînt aliate rămîn de partea SUA.

În acelaşi timp, Statele Unite trebuie să facă echilibristică, în sensul creşterii prezenţei lor suficient pentru a-şi linişti aliaţii, dar nu atît de mult încît să-i dea apă la moară preşedintelui Vladimir Putin, care şi-ar putea intensifica acţiunile agresive, mai susţine Zilberman.

Sursa: Agerpres