Despre calitatea vieţii în Uniunea Europeană toată lumea ştie că este la un nivel ridicat, însă puţini sînt aceea care o cunosc în cifre. Uniunea Europeană număra 503 milioane de locuitori, situîndu-se pe locul trei în clasamentul mondial al populaţiei, după China şi India şi are o suprafaţă de peste 4 milioane de km².

Ca întindere, Franţa este cea mai mare ţară a Uniunii, iar Malta cea mai mică. Populaţia Europei se măreşte, pe de o parte, în mod natural (numărul naşterilor îl depăşeşte pe cel al deceselor) şi, pe de altă parte, datorită migrării nete, numărul persoanelor care se stabilesc în UE este mai mare decît numărul celor care o părăsesc.

Standardele de viaţă, diferite de la o ţară la alta, pot fi comparate raportînd preţul unui pachet de bunuri şi servicii la venitul din fiecare ţară, prin folosirea unei monede naţionale comune numită standardul puterii de cumpărare (SPC). Aşa cum ne este indicat pe site-ul europa.eu, comparînd PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în SPC, putem obţine o imagine de ansamblu a standardelor de viaţă în UE.

PIB-ul pe cap de locuitor în SPC

Ţara, PIB-ul pe cap de locuitor în SPC: Bulgaria (BG) 47; România (RO) 48; Letonia (LV) 60; Croaţia (HR) 61; Polonia (PL) 65; Ungaria (HU) 67; Lituania (LT) 68; Estonia (EE) 69; Slovacia (SK) 75; Portugalia (PT) 77; Grecia (EL) 80; Republica Cehă (CZ) 81; Slovenia (SI) 84: Malta (MT) 86; Cipru (CY) 94; Spania (ES) 96; Italia (IT) 102; Regatul Unit (UK) 105; Franţa (FR) 109; Finlanda (FI) 116; Belgia (BE) 120; Germania (DE) 123; Suedia (SE) 125; Danemarca (DK) 126; Irlanda (IE) 129; Ţările de Jos (NL) 129; Austria (AT) 129; Luxemburg (LU) 266.

Atît prin coordonarea legislaţiei statelor membre, cît şi prin finanţări din bugetul propriu, UE depune eforturi continue pentru a ameliora standardele de viaţă protejînd mediul, încurajînd crearea de noi locuri de munca, reducînd disparităţile existente la nivel regional şi conectînd regiuni izolate prin dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere.

Bugetul UE este realizat din surse care includ un procent din venitul naţional brut al fiecărui stat membru, precum şi din taxele vamale de import aplicate produselor provenind din afara Uniunii şi un procent din taxa pe valoare adăugată percepută de fiecare ţară. Din bugetul UE sînt finanţate diverse activităţi, de la dezvoltare rurală şi protecţia mediului, pînă la promovarea drepturilor omului şi asigurarea protecţiei la frontierele externe.

Funcţionînd ca o piaţă unică cu 28 de ţări, UE este o putere comercială majoră pe plan mondial. Politica economică a UE vizează menţinerea unei creşteri durabile cu ajutorul investiţiilor în transporturi, energie şi cercetare. De asemenea, încearcă să reducă impactul pe care dezvoltarea economică viitoare l-ar putea avea asupra mediului. În prezent, economia UE - ţinînd cont de bunurile pe care le produce şi de serviciile pe care le furnizează (PIB) - este mai vastă decît economia SUA: PIB-ul UE în 2012: 12.945.402 milioane EUR/euro.

În ceea ce priveşte comerţul, deşi populaţia UE reprezintă doar 7% din populaţia mondială, schimburile sale comerciale cu restul lumii reprezintă aproximativ 20% din exporturile şi importurile derulate la nivel mondial. Aproximativ doua treimi din comerţul total al statelor membre se efectuează cu alte ţări ale UE.

Cu toate că a fost afectată de recesiunea globală, în domeniul comerţului, UE rămîne cel mai mare actor la nivel mondial, cu 16,4 % din importurile efectuate la nivel mondial în 2011. Pe locurile doi şi trei se situează Statele Unite ale Americii (15,5 %) şi China (11,9 %). UE a fost, de asemenea, cel mai mare exportator, realizînd 15,4 % din totalul exporturilor, faţă de 13,4 % cît a realizat China şi 10,5 % SUA.

Cercetarea şi dezvoltarea se află în centrul strategiei europene de creştere a competitivităţii economice. Obiectivul UE este de a investi mai mult în cercetare pentru a aduce acest domeniu la nivelul celui din Statele Unite şi Japonia. De asemenea, educaţia în UE constituie una dintre priorităţile majore, inclusiv prin prisma faptului că ameliorează nivelul de calificare al lucrătorilor şi creşte capacitatea acestora de a se adapta la cerinţele concurenţei internaţionale. Bugetul alocat educaţiei variază de la o ţară la alta.

UE finanţează programe prin care îi ajuta pe cetăţeni să studieze, să se formeze, să urmeze un stagiu sau să facă voluntariat în străinătate, precum şi să promoveze învăţarea limbilor străine şi învăţarea on-line. Pentru perioada 2007-2013, UE a alocat aproape 13 miliarde de euro unor programe menite să stimuleze învăţarea de-a lungul vieţii şi schimburile internaţionale, dintre care menţionăm:

• Leonardo da Vinci - sprijină formarea profesională, în special prin plasarea tinerilor ucenici şi stagiari în întreprinderi din alte ţări şi prin proiecte de cooperare între instituţiile de formare profesională şi întreprinderi;

• Studii în străinătate în cadrul programului Erasmus - din 1987 şi pînă în prezent, au efectuat stagii Erasmus 2,5 milioane de studenţi şi cadre universitare. Erasmus Mundus le permite absolvenţilor de studii superioare şi cadrelor din toată lumea să îşi obţină diploma de master sau de doctorat urmînd cursuri organizate de universităţi europene;

• Grundtvig - finanţează programe de formare pentru adulţi, în special parteneriate şi reţele;

• Comenius - oferă un cadru de cooperare între şcoli şi profesori, facilitează schimburile de elevi între licee şi dezvoltarea parteneriatelor şcolare cu ajutorul internetului (eTwinning);

• Acţiunile Marie Curie - le oferă cercetătorilor, începînd cu cei care au absolvit studii postuniversitare, posibilitatea de a se forma profesional şi de a beneficia de oportunităţi internaţionale.

De asemenea, la nivel european, a fost lansată iniţiativa Tineretul în Mişcare, avînd drept obiectiv să amelioreze educaţia tinerilor şi să le sporească şansele de a găsi un loc de muncă, prin măsuri menite să:

• sporească relevanţa educaţiei şi formării;

• încurajeze un număr mai mare de tineri să profite de burse europene pentru a studia sau pentru a urma cursuri de formare în altă ţară;

• îndemne ţările UE să simplifice trecerea de la statutul de student la cel de angajat.

UE îi încurajează pe cetăţeni să petreacă o perioadă de timp în străinătate, ca parte a formarii lor profesionale. Programul Erasmus pentru schimburile de studenţi s-a bucurat de un succes deosebit.

Studenţi din UE care învaţă în altă ţară, după ţara-gazdă

Ţara, Numărul total de studenţi în mii, Studenţi %: Malta (MT) 1.3 0.22%; Slovenia (SI) 2.6 0.44%; Estonia (EE) 3.9 0.67%; Letonia (LV) 5.3 0.91%; Danemarca (DK) 5.5 0.94%; Luxemburg (LU) 7.4 1.27%; Finlanda (FI) 8.6 1.48%; Ungaria (HU) 9.0 1.55%; Croaţia (HR) 9.8 1.69%; Belgia (BE) 10.3 1.77%; Lituania (LT) 10.5 1.81%; Republica Cehă (CZ) 12.2 2.10%; Austria (AT) 12.8 2.21%; Suedia (SE) 13.6 2.34%; Regatul Unit (UK) 14.4 2.48%; Ţările de Jos (NL) 16.0 2.76%; Portugalia (PT) 17.9 3.09%; Spania (ES) 23.9 4.12%; Bulgaria (BG) 24.4 4.21%; Irlanda (IE) 24.7 4.26%; Cipru (CY) 25.7 4.43%; România (RO) 30.2 5.21%; Slovacia (SK) 32.3 5.57%; Grecia (EL) 33.5 5.78%; Polonia (PL) 44.5 7.68%; Italia (IT) 46.7 8.06%; Franţa (FR) 51.0 8.80%; Germania (DE) 92.2 15.92%.

Moldova Suverană