Uniunea Europeană se confruntă cu o creștere a numărului de migranți sosiți legal și ilegal pe teritoriile statelor membre, ceea ce a determinat unele țări să reintroducă temporar controalele la frontieră în ceea ce este în mod normal zona largă de liberă circulație - zona Schengen. Normele Schengen permit acest lucru „în ultimă instanță” pentru a evita amenințările grave la adresa securității interne sau a ordinii publice, notează Reuters.

Austria are controale la frontiera cu Slovacia și Republica Cehă, care expiră la 15 octombrie, iar cu Slovenia și Ungaria pînă la 11 noiembrie. Oficialii au declarat că au luat această decizie ca urmare a presiunii asupra sistemului de primire a solicitanților de azil, precum și preocupările legate de securitate, exacerbate de grupările teroriste și rețelele criminale legate de războiul din Ucraina.

Danemarca a impus controale asupra tranzitului terestru și maritim dinspre Germania pînă la 11 noiembrie, invocînd amenințările teroriste legate de războiul din Gaza și profanarea Coranului în 2023, precum și riscurile de spionaj rusesc.

Franța, la rîndul său, vorbește despre presiunea asupra sistemului de primire și amenințările teroriste ca motive pentru reintroducerea controalelor la frontierele sale cu țările Schengen, care vor dura pînă la 31 octombrie.

Germania se alătură țărilor care introduc controale la granițe

Germania intenționează să introducă controale mai stricte la toate frontierele sale terestre la 16 septembrie, pentru o perioadă de șase luni. Guvernul de la Berlin a anunțat anul trecut controale mai stricte la frontierele sale terestre cu Polonia, Cehia, Elveția și Austria. În acest fel, autoritățile germane ar fi returnat 30.000 de migranți începînd din octombrie 2023.

Controalele la frontiera Italiei cu Slovenia ar trebui să dureze pînă la 18 decembrie, după ce Roma a semnalat riscul ca teroriștii să se ascundă printre migranții aflați în tranzit pe ruta balcanică. În plus, pentru Guvernul de la Roma primează preocupările legate de războiul din Ucraina și potențialele violențe legate de președinția italiană a G7.

Norvegia, care nu este membră a UE, dar face parte din spațiul Schengen, a restabilit controalele la frontieră în porturile cu legături de feribot către spațiul Schengen pînă la 11 noiembrie, invocînd operațiuni ale serviciilor secrete rusești care amenință exporturile norvegiene de gaze sau sprijinul militar pentru Ucraina.

Pe lista statelor Schengen care au reintrodus controalele la graniță se numără și Slovenia care a instituit controale la frontierele cu Croația și Ungaria pînă la 21 decembrie, invocînd deteriorarea situației de securitate în Orientul Mijlociu și Ucraina, amenințarea ridicată a terorismului și criminalitatea organizată în Balcanii de Vest.

Cum vrea Germania să combată migrația ilegală

Germania va reține solicitanții de azil în apropierea graniței sale și va accelera deportarea acestora în alte țări UE, a anunțat marți Guvernul german, care caută soluții pentru a reduce migrația ilegală, scrie Euractiv.

Presiunea asupra Germaniei pentru a reduce migrația neregulată s-a intensificat în urma creșterii de anul trecut a intrărilor ilegale pe teritoriul său și a unei serii de atacuri teroriste, în care au fost implicați solicitanți de azil.

Ministra de Interne Nancy Faeser a promis luni că va prezenta o soluție conformă cu legislația UE pentru respingerea solicitanților de azil în cazul în care se constată că o altă țară din Uniune este responsabilă legal de procesarea acestora.

Cu toate acestea, modelul pe care l-a prezentat marți Faeser nu presupune înlăturarea unor astfel de "cazuri Dublin" înainte de a putea intra în Germania.

Faeser le-a spus jurnaliștilor la Berlin că, în schimb, guvernul se bazează pe un amestec de "cazare aproape de graniță" și proceduri accelerate.

Ca și pînă acum, migranții care intră ilegal vor fi respinși dacă nu solicită azil. Dar, dacă solicită azil, poliția poate trimite migranții "la închisoare sau în alte instituții cu condiții stricte" pentru a-i împiedica să fugă, în timp ce autoritățile germane verifică dacă o altă țară a UE este responsabilă pentru procesarea solicitărilor lor, a explicat Faeser.

Cît de mare va fi numărul acestor detenții e neclar momentan.

Sursa: digi24.ro