Lîngă casele prăbușite, oamenii încă așteaptă vești despre cei dispăruți: "Nu putem ține încă doliu"

Cutremurul care a lovit Turcia în 6 februarie la ora 04.17, "cea mai mare catastrofă naturală într-un secol în Europa", potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a lăsat o ţară traumatizată. Rude decedate, oraşe în ruine, viaţă nouă în corturi sau containere: o lună mai tîrziu, milioane de turci se confruntă cu consecinţele grave ale dezastrului.

La o lună după cutremurele devastatoare din Turcia și Siria, cei care au supraviețuit se confruntă cu un viitor nesigur. Una dintre cele mai grave probleme ale lor este să găsească un loc sigur pentru a trăi. Cel puțin 1,5 milioane de oameni sînt acum fără adăpost și nu este clar peste cît timp vor putea găsi un adăpost potrivit.

Agenția turcă de gestionare a dezastrelor AFAD spune că aproape două milioane de oameni au plecat din zonele cele mai afectate de cutremur. Unii locuiesc cu prieteni sau cu cei dragi în altă parte a țării. Cursele cu avionul sau cu trenul sînt gratuite pentru cei care doresc să plece. 

"Tot ce avem este aici. Nu vom pleca"

Unii însă au rămas și locuiesc în corturi sau în adăposturi improvizate lîngă clădirile prăbușite.

În orașul Samandag, lîngă coasta Mediteranei Songul Yucesoy a supraviețuit cutremurului. Stă lîngă ruinele casei sale, din care a mai rămas un morman de moloz și un acoperiș ruginit prăbușit în grădină.

Songul spune că nu va pleca: "Orice s-ar întîmpla în continuare, vom rămîne aici. Aceasta este casa noastră, cuibul nostru. Tot ce avem este aici. Nu vom pleca."

În acest moment, întreaga familie locuiește în trei corturi, la doar cîțiva pași de casa lor distrusă. Acolo dorm și mănîncă, împărțind mîncarea gătită pe o sobă mică de camping. Nu au o toaletă adecvată, deși au recuperat una pe care au încercat să o ducă într-un șopron improvizat de lemn. Au creat chiar și o mică zonă de duș. Nu au însă nici spațiu, nici intimitate. Corturile sînt înghesuite și supraaglomerate.

A fost o lună chinuitoare pentru Songul. Șaptesprezece dintre rudele lor au murit în cutremur. Sora ei Tulay este oficial dispărută. "Nu știm dacă e încă sub dărîmături. Nu știm dacă corpul ei a fost scos încă sau nu. Așteptăm. Nu putem începe să ținem doliu. Nici măcar nu-i putem găsi pe cei dispăruți", a spus ea pentru BBC.

Mii de oameni îngropați în cimitire improvizate săpate pe cîmpuri şi în pădure

Cutremurul cu magnitudinea 7,8 - urmat de un altul cîteva ore mai tîrziu de 7,6 - a ucis aproape 46.000 de persoane (ale căror corpuri au fost găsite) şi a făcut 105.000 de răniţi în Turcia, potrivit unor bilanţuri fără îndoială incomplete. De asemenea, a distrus sau condamnat 214.000 de clădiri - uneori înalte de peste 12 etaje - în 11 din cele 81 de provincii ale ţării. În plus, aproape 6.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în Siria.

Oraşele turceşti din provinciile Kahramanmaras, în apropierea epicentrului, şi Hatay, la frontiera cu Siria, au fost devastate, obligînd autorităţile să îngroape în grabă mii de oameni în cimitire improvizate săpate pe cîmpuri şi în pădure, după ceremonii pe fugă de rămas bun.

Autorităţile estimează că 14 milioane de oameni au fost afectaţi de cutremur, o şesime din populaţia turcă. Dintre aceştia, 3,3 milioane au fost nevoiţi să părăsească zonele sinistrate, potrivit preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Aproximativ 2 milioane de persoane trăiesc în prezent în corturi sau în containere.

Peste 13.000 de replici au fost înregistrate într-o lună şi acest sol care a continuat să se cutremure sîmbătă întreţine panica în ţară, situată pe una dintre cele mai active zone seismice din lume.

Furia rămîne puternică împotriva statului

În zonele afectate, furia rămîne puternică împotriva statului căruia i-au trebuit pînă la 50 de ore pentru a desfăşura ajutoare, în special armata şi mijloacele sale, în timp ce zeci de mii de persoane în viaţă erau prizoniere sub dărîmături. Preşedintele Erdogan a recunoscut întîrzierile, atribuite parţial vremii nefavorabile şi amplorii dezastrului care se întinde pe 20.000 de kilometri pătraţi şi a cerut scuze supravieţuitorilor.

Sondajele de opinie arată, însă, că dezvoltatorii şi antreprenorii ale căror clădiri s-au prăbuşit ca nişte castele din cărţi sînt consideraţi în primul rînd responsabili pentru bilanţul grav. Împotriva a 612 persoane implicate în construcţia acestor clădiri au fost iniţiate proceduri judiciare, a anunţat ministrul turc al justiţiei la sfîrşitul lui februarie. Mai multe au fost arestate în timp ce încercau să fugă din ţară.

Dar niciun responsabil nu şi-a prezentat demisia, nici nu a fost demis din funcţie, cu excepţia primarului AKP (partidul preşedintelui) al unui mic oraş.

Economia turcă, care trecea deja de un an şi jumătate printr-o perioadă de turbulenţe legate de inflaţia ridicată şi de prăbuşirea monedei, urmează să încaseze acum consecinţele seismului.

Cutremurul devastator şi replicile sale au provocat pagube în valoare de peste 34 de miliarde de dolari, 4% din PIB-ul Turciei, a estimat Banca Mondială pe 27 februarie.
Această estimare nu ţine cont de costurile de reconstrucţie, "potenţial de două ori mai mari", potrivit acesteia, şi nici de consecinţele asupra creşterii viitoare a Turciei.
Erdogan a promis că va construi "într-un an" peste 450.000 de locuinţe la standarde antiseismice şi a anunţat plata a 100.000 de lire turceşti (aproximativ 5.000 de euro) rudelor persoanelor decedate.

Aproape un milion de persoane afectate de cutremur au primit deja un ajutor de 10.000 de lire turceşti, o jumătate de miliard de euro în total, a anunţat miercuri şeful statului. A fost promis şi un ajutor specific pentru reinstalare de 15.000 de lire turceşti (750 de euro). "Lucrările de reconstrucţie ar putea compensa în mare măsură impactul negativ (al cutremurului) asupra activităţii economice", a apreciat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). 

Sursa: digi24.ro