Uniunea Europeană se bazează pe norme de drept. Aceasta înseamnă că orice măsură luată de UE derivă din tratatele care au fost aprobate în mod voluntar şi democratic de toate ţările membre. De exemplu, dacă un anumit domeniu politic nu figurează într-un tratat, Comisia nu poate propune un act legislativ în domeniul respectiv.

Tratatul este un acord cu forţă juridică obligatorie între statele membre ale UE. El stabileşte obiectivele UE, regulile de funcţionare a instituţiilor europene, procedura de luare a deciziilor şi relaţiile existente între Uniune şi statele membre.

Tratatele sunt modificate pentru a permite creşterea eficienţei şi transparenţei UE, pentru a pregăti extinderile viitoare şi pentru a introduce noi domenii de cooperare - cum ar fi moneda unică.

În baza tratatelor, instituţiile UE au posibilitatea de a adopta acte legislative, pe care statele membre le aplică ulterior.

Tratatele principale

Tratatul de la Lisabona

Data semnării: 13 decembrie 2007

Data intrării în vigoare: 1 decembrie 2009

Scop: să transforme UE într-o entitate mai democratică, mai eficientă şi mai aptă să abordeze, la unison, probleme globale, cum ar fi schimbările climatice.

Schimbări esenţiale: putere sporită conferită Parlamentului European, schimbarea procedurii de vot în cadrul Consiliului, iniţiativa cetăţenească, funcţia de preşedinte permanent al Consiliului European, funcţia de Înalt Reprezentant pentru politica externă, un nou serviciu diplomatic al UE.

Tratatul de la Lisabona precizează ce atribuţii:

• revin UE
• revin statelor membre
• sunt comune UE şi statelor membre.

Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa (2004), cu obiective similare celor prevăzute de Tratatul de la Lisabona, a fost semnat dar niciodată ratificat.

Tratatul de la Nisa

Data semnării: 26 februarie 2001

Data intrării în vigoare: 1 februarie 2003

Scop: să reformeze instituţiile pentru ca UE să poată funcţiona eficient şi după extinderea până la 25 de state membre.

Schimbări esenţiale: metode pentru modificarea componenţei Comisiei şi redefinirea sistemului de vot în cadrul Consiliului.

Tratatul de la Amsterdam

Data semnării: 2 octombrie 1997

Data intrării în vigoare: 1 mai 1999

Scop: să reformeze instituţiile UE în pregătirea extinderii către noi state membre.

Schimbări esenţiale: modificarea, renumerotarea şi consolidarea Tratatelor UE şi CEE. Un proces decizional mai transparent (folosirea extinsă a procedurii de codecizie).

Tratatul privind Uniunea Europeană - Tratatul de la Maastricht

Data semnării: 7 februarie 1992

Data intrării în vigoare: 1 noiembrie 1993

Scop: să pregătească realizarea uniunii monetare europene şi să introducă elemente ale uniunii politice (cetăţenie, politică externă comună, afaceri interne).

Schimbări esenţiale: crearea Uniunii Europene şi introducerea procedurii de codecizie care îi conferă Parlamentului un rol mai important în procesul decizional. Noi forme de cooperare între guvernele statelor membre, de exemplu în domeniului apărării, justiţiei şi afacerilor interne.

Actul Unic European

Data semnării: 17 februarie 1986 (Luxemburg) / 28 februarie 1986 (Haga)

Data intrării în vigoare: 1 iulie 1987

Scop: să reformeze instituţiile în vederea aderării Portugaliei şi Spaniei şi să accelereze procesul de luare a deciziilor în contextul pregătirilor pentru crearea pieţei unice.

Schimbări esenţiale: extinderea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului (din acest motiv este foarte greu ca o singură ţară să aibă drept de veto cu privire la legislaţia propusă), crearea procedurilor de cooperare şi aviz conform, care sporesc influenţa Parlamentului European.

Tratatul de fuziune - Tratatul de la Bruxelles

Data semnării: 8 aprilie 1965

Data intrării în vigoare: 1 iulie 1967

Scop: să simplifice cadrul instituţional european.

Schimbări esenţiale: crearea unei singure Comisii şi a unui singur Consiliu pentru toate cele trei Comunităţi Europene (CEE, Euratom, CECO). Abrogat de Tratatul de la Amsterdam.

Tratatele de la Roma - Tratatele CEE şi EURATOM

Data semnării: 25 martie 1957

Data intrării în vigoare: 1 ianuarie 1958

Scop: înfiinţarea Comunităţii Economice Europene (CEE) şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom).

Schimbări esenţiale: extinderea noţiunii de integrare europeană pentru a include cooperarea economică.

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului

Data semnării: 18 aprilie 1951

Data intrării în vigoare: 23 iulie 1952

Data expirării: 23 iulie 2002

Scop: să creeze o relaţie de interdependenţă între industriile cărbunelui şi oţelului pentru ca nicio ţară să nu îşi mai poată mobiliza forţele armate fără ştirea celorlalte. Această decizie a dus la eliminarea neîncrederii şi a tensiunilor acumulate pe durata celui de-al doilea război mondial. Tratatul CECO a expirat în 2002.

Tratatele fondatoare au fost modificate pe măsură ce noi ţări au aderat la Uniune:

• 1973 (Danemarca, Irlanda, Regatul Unit)
• 1981 (Grecia)
• 1986 (Spania, Portugalia)
• 1995 (Austria, Finlanda, Suedia)
• 2004 (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria)
• 2007 (Bulgaria, România).
• 2013 (Croaţia).

Pagina oficială a UE