„Corupţia poate fi învinsă dacă ne vom uni eforturile. Pentru a eradica abuzul de putere,
mituirea şi a aduce lumină asupra afacerilor obscure, cetăţenii trebuie să declare unanim guvernanţilor că răbdarea a secat”.
(José Ugaz, Preşedinte al Transparency International)

La 27 ianuarie 2016, Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei (IPC) pentru anul 2015. În pofida faptului că fenomenul corupţiei rămîne încă omniprezent, numărul ţărilor care şi-au îmbunătăţit scorul IPC a depăşit numărul celor în care situaţia s-a înrăutăţit.

IPC este un indice agregat care reflectă nivelul perceperii corupţiei în diferite ţări ale lumii. Indicele este calculat la o scară de la 0 pînă la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie. IPC 2015 are la bază 12 studii efectuate de instituţii internaţionale notorii, inclusiv: Bertelsmann Foundation (Transformation Index), Economist Intelligence Unit (Country Risk Ratings); Freedom House (Nations in Tranzit); Global Insight (Country Risk Ratings); IMD World (Competitiveness Yearbook); Political Risk Services (International Country Risk Guide) World Bank Group (Country Policy and Institutional Assessment), World Justice Project (Rule of Law Index).

Clasamentul IPC 2015 cuprinde 168 de ţări, în fruntea acestuia fiind Danemarca cu un scor de 91 puncte, Finlanda (90 puncte) şi Suedia (89 puncte), în partea opusă – Coreea de Nord şi Somalia (cu 8 puncte fiecare). Cel mai mare regres al IPC s-a înregistrat în Brazilia, indicele scăzînd cu 5 puncte, comparativ cu anul precedent. Progrese semnificative au fost înregistrate în Mongolia şi Guatemala.

Două treimi din ţările incluse în clasamentul IPC 2015 au un scor mai mic de 50 puncte, ceea ce denotă existenţa unor probleme grave în prevenirea şi combaterea acestui fenomen. Media IPC 2015 pentru ţările UE este de 65,5 puncte, pentru ţările din Parteneriatul Estic – 34,7 puncte.

IPC în Republica Moldova

În 2015, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 33 puncte, cu 2 puncte mai puţin decît în anul 2014, rămînînd pe locul 103 din 168 ţări incluse în clasament (în 2014 clasamentul a inclus 175 ţări)¹. Căderea în cascadă a trei guvernări, multiplele carenţe în realizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, Strategiei de reformare a sectorului justiţiei şi Acordului de Asociere Republica Moldova – UE au diminuat încrederea populaţiei în capacitatea guvernanţilor de a face faţă corupţiei.

Totuşi, dat fiind faptul că mai multe surse care stau la baza calculului IPC nu au reuşit să acopere ultimele luni ale anului, marcate prin multiple evenimente alarmante, căderea IPC în 2015 pare relativ lentă. Ca niciodată, a devenit vizibilă legătura dintre fenomenele corupţiei şi capturării instituţiilor statului. Tergiversarea adoptării pachetului de legi privind sistemul de integritate, neluarea unei atitudini prompte faţă de persoanele responsabile de supravegherea securităţii sectorului bancar care au admis furtul de un miliard de USD, corupţia politică exprimată prin cooptarea deputaţilor din Parlament pe căi obscure neparlamentare, promovarea nemeritocratică a judecătorilor şi justiţia selectivă aplicată concurenţilor politici, şantajul Preşedintelui ţării pentru a numi în funcţia de Prim-ministru o persoană compromisă – toate au discreditat bunele intenţii din domeniul anti-corupţie declarate societăţii şi partenerilor de dezvoltare.

Este de remarcat faptul că la începutul anului 2016 evenimentele au evoluat într-un ritm şi mai vertiginos. Ignorarea candidatului la funcţia de Prim-ministru desemnat de Preşedintele ţării prin sabotarea şedinţei Parlamentului, neglijarea procedurilor legale la formarea majorităţii parlamentare, blocarea jurnaliştilor în sediul Partidului Democrat şi în Parlament, limitînd accesul populaţiei la informaţii obiective, votarea grabnică a Guvernului în Parlament, lipsind populaţia de posibilitatea de afla din timp candidaţii la funcţiile de demnitate publică, depunerea de către aceştia în mod secret a jurămîntului la miezul nopţii – toate acestea au amplificat protestele partidelor de opoziţie şi a societăţii civile. La protestul din 24 ianuarie care a adunat un număr record de persoane, guvernanţilor le-a fost înaintat un ultimatum în care s-a cerut demisia guvernului, alegeri anticipate şi modificarea procedurii de alegere a Preşedintelui ţării.

Transparency International – Moldova atenţionează factorii de decizie asupra faptului că extinderea continuă a fenomenului corupţiei, capturarea instituţiilor statului şi ignorarea revendicărilor protestatarilor ar putea periclita parcursul european al Republicii Moldova, submina dezvoltarea democratică a ţării şi genera acte de violenţă în masă.

Detalii privind Indicele Perceperii Corupţiei 2015 al Transparency International sînt disponibile la www.transparency.org/surveys/cpi

¹ Surse pentru calcularea IPC, Republica Moldova: World Bank Group, Country Policy and Institutional Assessment 2015, Bertelsmann Foundation, Sustainable Governance Indicators 2015; World Economic Forum, Executive Opinion Survey 2014; World Justice Project, Rule of Law Index 2015; Political Risk Services GROUP, International Country Risk Guide; Economist Intelligence Unit, Country Risk Ratings 2014; Global Insight, HIS; Freedom House, Nations in Transit 2015.