Suspendarea licențelor TV – suprimarea independenței mass-media ori legitimă apărare?

Autor: Mihai CONȚIU

Cînd vine vorba despre posturile de televiziune private din Republica Moldova, le evaluez, involuntar aproape, cu posturile similare din România și Europa. În raport cu acestea, posturile moldovenești par niște mici SRL-uri de familie ori de grup asociativ meschin. Existența lor se datorează, în exclusivitate, pe orientările și reorientările politice opționale permanente, iar asta pentru că de aici vin și sursele de finanțări ”asociative”, fără să mai intrăm în alte detalii.

Unele posturi sunt stimulate din Rusia și, în consecință, retransmit masiv posturi exclusiv rusești – emisiuni informative, de dezbateri politice, de divertisment și filme. Altele sunt, chipurile, naționale și proeuropene, avînd finanțări legale occidentale, românești și chiar interne. Un lucru interesant este acela că și în cazul tuturor posturilor de televiziune limba rusă este dominantă – pe lîngă acele posturi care retransmit masiv programe rusești, și acele posturi cu pretinsă față europeană au emisiuni în limba rusă, transmit filme rusești și, mai ales filme străine dublate sonor în limba rusă și subtitrate în limba română. În acest ultim aspect, nocivitatea dublării vocilor actorilor în limba rusă ori în orice altă limbă constă în faptul că anulează acestor filme o componentă artistică esențială – arta actorului!

Cînd spuneam, la început, că atunci cînd vine vorba despre posturile de televiziune private din Republica Moldova, le evaluez cu posturile similare din România și Europa, mă refeream, în primul rînd, la producțiile proprii. ”Producțiile proprii” ale posturilor private de televiziune din Republica Moldova se rezumă la emisiuni de dezbateri politice, în primul rînd, emisiuni culinare, de divertisment, în studio, unele cu invitați din domeniul creației, reportaje interne și cam atît. Aceste posturi private nu-s ca cele din România ori din Occident care produc filme artistice și seriale, care cumpără formate de reality shows de mare audiență în toate Țările lumii, nu-și trimit reporteri la marile evenimente culturale, politice și sportive din întreaga lume etc. De aceea zic că sunt niște televiziuni de nișă, care satisfac ”cerințe editoriale cu audiențe formate la solicitări/comenzi speciale”!

Față de cele arătate mai sus, adăugăm că, în ședinței de Vineri, 16 Decembrie, Consiliul Audiovizualului a aplicat amenzi de 332.000 de lei la 11 posturi de televiziune din Republica Moldova pentru lipsă de programe locale sau programe în limba română, difuzate în ore de maximă audiență, așa cum prevede legislația. Posturile sancționate au difuzat programe audiovizuale cu durata medie mai mică de 8 ore, unele au avut un volum mai mic de 80% în limba română sau volumul programelor locale difuzate în orele de maximă audiență nu a atins 75%.

Posturile în cauză sunt Mega TV – 42 000 de lei, Canal 3 – 40 000 de lei, Familia TV – 38 000 de lei, Primul în Moldova – 37 000 de lei, Canal 5 – 37 000 de lei, Canal 2 – 35 000 de lei, Accent TV – 28 000 lei, Orhei TV – 28 000 de lei, Pro TV Chișinău – 25 000 de lei, Publika TV – 12 000 de lei și TV6 – 10 000 de lei.

Cea mai recentă și mare ”furtună” în rîndul acestor posturi private de televiziune a fost provocată, Vineri, 16 Decembrie, de către Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), care a lăsat fără licenţe de emisie șase posturi private de televiziune. Este vorba de posturile Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 şi Orhei TV.

Această decizie cu adevărat excepțională a fost aprobată "în scopul protejării spațiului informațional național și prevenirii riscului de dezinformare prin răspîndirea informațiilor false sau a tentativelor de manipulare a opiniei publice, avînd la bază lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale, precum și multiplele constatări ale Consiliului Audiovizualului pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina. Totodată, CSE a precizat că ”licenţa de emisie pentru cele şase posturi este suspendată pe perioada stării de urgență”.

În contextul tuturor celor arătate pînă acum în acest articol, față de decizia CSE, se pune întrebarea: Aceste suspendări de emisie impuse posturilor mai sus pomenite reprezintă o suprimare a independenței mass-media ori o acțiune în legitimă apărare a cetățenilor Statului în contextul războiului din Ucraina și a propagandei rusești? Personal, consider că e legitimă apărare împotriva Rusiei, voi ce credeți?