„Deputatul-fraudă” Octavian Ţîcu nu ratează nici un prilej, în special atunci cînd se expune public, să se autoidentifice, cu prioritate, drept intelectual şi istoric, neuitînd să pomenească şi despre succesele lui de fost boxer. Că este impostor ca intelectual, o poate constata oricine cunoaşte gramatică elementară şi îl aude cît de agramat se exprimă. Această realitate penibilă, „intelectualul Ţîcu”, l-a creat pe „istoricul Ţîcu”. Adevăratul Ţîcu nu este însă intelectual ori istoric autentic, ci un bătăuş de vocaţie cu instincte interlope, un fel de Țuțu fugarul.

Un adevărat respectabil intelectual şi istoric, pe deasupra şi deputat, în absolut nici o împrejurare, indiferent de provocări, nu poate avea instincte de golan de maidan, de bătăuş interlop. Nu este şi cazul lui Ţîcu. Nimeni nu spune că Dorin Chirtoacă nu merită luat la şuturi, scuipat, blestemat şi înjurat, numai că de asta nu trebuie să se ocupe un intelectual, istoric şi deputat, ci, din instincte primare, vulgul, golănimea de stradă, care întîmplător l-a şi votat. Acea golănime este singura categorie care-şi poate permite astfel de vulgarităţi agresive pentru că nici nu-i pasă de lege sau de bun-simţ deoarece trăieşte la periferia culturii şi civilizaţiei.

Scriem despre asta după ce am citit că Dorin Chirtoacă a fost lovit de Octavian Țîcu la finalul unei emisiuni de la TVR Moldova. Scriem despre asta deoarece, mai de mult, acelaşi Ţîcu l-a ameninţat cu bătaia, tot într-un studio de televiziune, pe un alt istoric şi profesor mai vîrstnic pentru că nu-i împărtăşea opţiunile politice.

Iată ce a scris ratatul politician şi victimă a lui Ţîcu despre incident pe pagina lui de Facebook: „…După încheierea emisiunii (…) de la TVR, am mers, tradițional, și am strîns mîna participanților la emisiune: A. Țăranu și O. Țîcu (…). Atunci cînd l-am salutat pe O. Țîcu, deși am dat mîna unul cu altul, am văzut că el a întors capul, demonstrativ, în altă parte, moment în care i-am spus: “Mai uită-te în ochii celui cu care dai mana, domnule Țîcu!”. Replica dumnealui a fost: “Mergi acolo înainte, bulică (de fapt cuvîntul era cu litera “p”). I-am replicat: “Ești o jigodie”, și m-am îndreptat spre ieșire. A urmat un picior sau un pumn spate. Nu am văzut cu ce anume a lovit, pentru că eram întors cu spatele și mergeam în drumul meu.”

La rîndu-i, Ţîcu a reacţionat astfel: „Sunt declarațiile unui măscărici. Ăsta este felul lui de a face spectacol. Eu l-am împins și i-am spus să meargă înainte și să-mi dea voie să trec. I-am spus să nu stea în fața mea că vreau să ies și gata. El avea chef de discuții, dar eu nu. Eu cred că trăim într-o societate în care oamenii pot face diferenţa între Ţîcu şi Chirtoacă. M-am lansat în politică să fac politică, nu circ. L-am împins să nu-mi stea în cale”, a comentat Octavian Ţîcu pentru Ziarul de Gardă.

Ţîcu, dacă ar fi fost un intelectual autentic şi ”un progresist”, fireşte că „nu l-ar fi lovit pe la spate” pe Chirtoacă. Cînd Chirtoacă spune că „era întors cu spatele”, Ţîcu ar fi putut recurge „la alte gingăşii în spatele acestuia. Bun, admitem că n-a vrut să-i facă o plăcere lui Chirtoacă în văzul lumii, ”, dar, procedînd ca un golan bătăuş, și-a demascat preistoria instinctului primar pe care-l moşteneşte! ”L-a împins să nu-i stea în cale”! Păi nu așa dorea el să-l împingi, Țîcule!

Prostul solemn dacă nu-i fudul nu e prost solemn destul! El, Ţîcu, zice că „oamenii pot să facă diferenţa dintre el şi Chirtoacă”. Aşa e, dar pot să facă şi asemănări! Amîndoi sunt din acelaşi aluat agresiv, amîndoi sunt rataţi ca politicieni, sunt plini de sine şi încrezători în nişte merite pe care doar ei cred că le au, în egală măsură!

„M-am lansat în politică să fac politică, nu circ. L-am împins să nu-mi stea în cale”, spune plin de importanţă Ţîcu, la fel cum o polit-oloagă de ocazie, Aiurelia Păru, pe orişicine întîlneşte, fie în magazin, fie în troleibuz, inclusiv pe rudele ei, le repetă de cîteva ori, chiar dacă se întîlnesc zilnic, că este doctor habilitat, ca lumea să nu uite că e o mare intelectuală, că pruncia de la coada vacii a rămas mult în urmă! Nici medicamentele străine dintre cele mai scumpe nu pot face minuni cu oamenii ăştia!