Noi planuri în caz de atac rusesc. Aliații caută fraza potrivită pentru aderarea Ucrainei

Liderii NATO se reunesc marţi şi miercuri la Vilnius, în Lituania, pentru un summit cu mize cruciale, care ar putea influenţa direcţia războiului declanșat de Rusia şi viitorul alianţei occidentale. Un obiectiv important vizează sprijinul acordat Ucrainei și aderarea acesteia la NATO. Luni, liderii Alianței au ajuns la un acord asupra unor planuri regionale care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc, iar secretarul general al NATO a anunțat că președintele Turciei a fost de acord cu aderarea Suediei la Alianță.

Biden, primit de președintele Lituaniei

Președintele american Joe Biden a ajuns la Vilnius pentru Summitul NATO. El a fost primit de omologul său lituanian, Gitanas Nausėda.

Liderii NATO trebuie să se pună de acord asupra mesajului pe care îl trimit Moscovei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care este aşteptat să participe la summit, doreşte o invitaţie clară de a se alătura alianţei după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia, precum şi garanţii de securitate pînă la acel moment. Kievul păstrează încă gustul amar al Declaraţiei summitului NATO de la Bucureşti, din 2008, în care unii au văzut premisele care au încurajat Rusia să-şi afirme ambiţiile hegemoniste în faţa unui Occident considerat prea prudent sau prea naiv.

Ca şi la Bucureşti, şi acum sînt două viziuni, deşi unii actori au schimbat tabăra, dar diviziunile se conturează în jurul aceleiaşi întrebări: ce mesaj trebuie transmis Rusiei, cît de ferm, pînă unde se poate merge şi ce ar trebui să conţină Declaraţia finală.

Oficialii care lucrează pentru a conveni asupra formulării comunicatului final al summitului - care trebuie să fie acceptabil pentru toţi cei 31 de membri ai alianţei - au făcut progrese luni, ceea ce a sporit speranţa că se va ajunge la un acord atunci cînd discuţiile se vor relua marţi, potrivit diplomaţilor.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că a prezentat un pachet care include eliminarea cerinţei unui Plan de acţiune pentru aderare (MAP) - o listă de obiective politice, economice şi militare pe care alte state din Europa de Est trebuia să le îndeplinească înainte de a adera la alianţă. „Sînt absolut sigur că vom avea unitate şi un mesaj puternic privind Ucraina”, a declarat luni Stoltenberg reporterilor de la Vilnius.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a scris pe Twitter că a existat un consens între aliaţi pentru a renunţa la MAP, dar a adăugat: „Este, de asemenea, cel mai bun moment pentru a oferi claritate cu privire la invitaţia adresată Ucrainei de a deveni (membru)„”.

Bătălia pentru o frază 

Membrii NATO din Europa de Est, aflaţi sub controlul Moscovei timp de decenii în secolul trecut, au susţinut apelul Kievului pentru o cale clară de aderare. Alţii, cum ar fi Statele Unite şi Germania, au fost mai prudenţi, ferindu-se de orice mişcare de care se tem că ar putea atrage NATO într-un conflict direct cu Rusia şi ar putea declanşa un război global.

Afirmaţiile că „locul de drept al Ucrainei este în NATO” şi că va adera „atunci cînd condiţiile o vor permite” se numără printre frazele discutate pentru textul final, spun diplomaţii.

Unii dintre aliaţii estici ai Ucrainei doresc să fie inclus cuvîntul „invitaţie” sau „invită”, negocierile concentrîndu-se, de asemenea, pe condiţiile pe care Ucraina ar trebui să le îndeplinească pentru a adera la NATO şi pe modul în care ar trebui să fie urmărit progresul său.

La summitul de la Bucureşti din aprilie 2008, după multe dispute, NATO a declarat că atît Ucraina, cît şi Georgia vor adera la alianţa condusă de SUA - dar nu le-a oferit niciun plan pentru a ajunge acolo.

Preşedintele Vladimir Putin a citat expansiunea NATO spre graniţele Rusiei din ultimele două decenii ca motiv pentru decizia sa de a-şi trimite forţele armate în Ucraina la 24 februarie 2022. NATO a declarat că este o alianţă defensivă care nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia.

Aliaţii NATO au ajuns la un acord pentru planuri regionale de apărare în cazul unui atac rusesc

Aliaţii NATO au ajuns luni la un acord asupra unor planuri regionale care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc. Totodată, mai mulţi diplomaţi au precizat pentru dpa că este vorba de planuri care vizează modul de răspuns la un potenţial atac al Rusiei sau al unei organizaţii teroriste asupra teritoriului alianţei militare occidentale.

Relansarea planurilor semnifică o schimbare majoră, deoarece este prima dată cînd NATO elaborează astfel de documente de la sfîrşitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, aminteşte Reuters.

Prin conturarea planurilor sale regionale, NATO va oferi, de asemenea, naţiunilor îndrumări cu privire la modul în care să îşi modernizeze forţele şi logistica. Necesitatea de a finanţa această schimbare fundamentală este unul dintre motivele pentru care liderii sînt pregătiţi să majoreze ţinta de cheltuieli militare ale alianţei la Vilnius, ceea ce va face ca obiectivul actual de 2% din PIB să devină o cerinţă minimă.

Oficialii NATO estimează că va fi nevoie de cîţiva ani pentru ca planurile să fie implementate pe deplin, deşi subliniază că alianţa poate intra imediat în luptă dacă este necesar.

Erdogan a dat undă verde aderării Suediei la NATO

Președintele turc Tayyip Erdogan a fost de acord să transmită parlamentului cererea Suediei de aderare la alianța militară NATO, a declarat, luni, secretarul general Jens Stoltenberg, în ajunul unui summit NATO la Vilnius.

„Sînt bucuros să anunț (...) că președintele Erdogan a fost de acord să transmită protocolul de aderare a Suediei către marea adunare națională cît mai curînd posibil și să lucreze îndeaproape cu adunarea pentru a asigura ratificarea”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă. Stoltenberg a vorbit la Vilnius după ce a găzduit discuțiile dintre Erdogan și premierul suedez Ulf Ulf Kristersson înaintea summitului NATO în capitala lituaniană.

El a descris acest lucru ca fiind un „pas istoric", dar a subliniat că nu a putut fi dată o „dată clară" pentru momentul în care Suedia ar putea adera la alianța militară, potrivit BBC.

Biden și Zelenski vor avea o întîlnire bilaterală la Vilnius

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski vor avea miercuri o întîlnire bilaterală în capitala Lituaniei, Vilnius, unde se desfăşoară summitul NATO, a declarat agenţiei Reuters un oficial din SUA, potrivit Agerpres. 

Zelenski, care nu a confirmat încă oficial că va fi prezent în capitala Lituaniei, a declarat luni seara că ţara sa va deveni membră a NATO şi se aşteaptă ca la Vilnius să se decidă un „algoritm” pentru acest demers.

„Încă mai lucrăm la formulare, adică la cuvintele exacte ale unei astfel de confirmări, dar deja înţelegem faptul că Ucraina va fi în alianţă. Lucrăm pentru a face algoritmul de obţinere a calităţii de membru cît mai clar şi mai rapid posibil”, a spus el într-un mesaj video.

Şeful statului ucrainean a afirmat că la Vilnius ar trebui să se confirme că ţara sa este deja membră „de facto” a NATO, deoarece dispune de armament de la aliaţi şi are valori comune cu aceştia.

„Chiar dacă se vor exprima poziţii diferite, tot este clar că Ucraina merită să fie în alianţă. Nu acum - e război; dar avem nevoie de un semnal clar. Şi avem nevoie de acest semnal chiar acum”, a spus Zelenski.

Statele membre ale alianţei au încercat luni, cu o zi înaintea începutului reuniunii la vîrf, să depăşească divergenţele privind modul în care se va deschide calea Ucrainei către aderarea la NATO.

Potrivit unor diplomaţi europeni, cei mai mari aliaţi occidentali ai Ucrainei nu au finalizat deocamdată cadrul care va permite acordarea de garanţii de securitate pe termen lung Ucrainei. Decizia ar putea fi anunţată abia la sfîrşitul summitului NATO. Negocierile continuă şi pentru a se ajunge la un acord privind oportunitatea invitării oficiale a Ucrainei şi momentul unei astfel de invitaţii, precum şi referitor la condiţiile care trebuie îndeplinite şi monitorizarea progreselor părţii ucrainene.

NATO a fost formată în 1949 cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic asupra teritoriilor aliate.

Iohannis, la Summitul NATO de la Vilnius: Voi susține măsuri suplimentare pentru flancul estic

Președintele Klaus Iohannis a spus marți, în cadrul unei conferințe de presă la Vilnius, că printre obiectivele României la summitul NATO se numără consolidarea flancului estic, în contextul războiului din Ucraina. 

„Obiectivele noastre sînt în primul rînd cele care țin de noua postură de apărare, pe conceptul de apărare înaintată. Conceptul a fost anunțat la Madrid în 2022. (...) Voi susține măsuri suplimentare pentru flancul estic”, a spus Iohannis. 

Șeful statului susține că „Rusia și terorismul sînt amenințări majore”. „În ce privește Ucraina, România va continua să fie un susținător ferm al integrării în NATO și vrem să facă progrese în privința aderării Ucrainei la NATO”, completează el.

Iohannis a spus că e importantă unitatea în cadrul Alianței și că e nevoie ca aceasta să sprijine partenerii vulnerabili, cum e cazul Republicii Moldova. „E esențială menținerea unității aliate. (...)Sprijin pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova”, spune Iohannis.

Stoltenberg, înaintea summitului NATO: Ucraina trebuie să fie adusă cît mai aproape de calitatea de membru

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune marți că aliaţii din NATO ar trebui să ajungă la un acord pentru a renunţa la Planul de Acţiune pentru aderarea la NATO (Membership Action Plan, MAP) în privinţa Ucrainei, reducînd astfel la un singur pas procesul de aderare al ţării la alianţa nord-atlantică.

„Ucraina a făcut multe de cînd am luat decizia în 2008 (la summitul NATO de la Bucureşti - n.r.) că următorul pas va fi MAP. Ucraina este mult mai aproape de NATO, deci cred că a sosit momentul ca acest lucru să se reflecte în deciziile NATO. Toate puse cap la cap, inclusiv să spunem clar că Ucraina va deveni membră, vom renunţa la Planul de Acţiune pentru aderare, (...) vom trimite un mesaj foarte puternic şi pozitiv din partea NATO către Ucraina", a declarat Stoltenberg, citat de Reuters.

Stoltenberg califică drept „istoric, înainte de a începe”, summitul alianţei nord-atlantice care ia startul în cursul acestei zile la Vilnius, aluzie la deblocarea de către Turcia a primirii Suediei în organizaţie, transmite EFE, potrivit Agerpres.

„Ne aflăm într-un moment istoric, înaintea unui summit care va fi istoric”, a apreciat Stoltenberg la o întîlnire care a avut loc înaintea deschiderii oficiale a summitului, la care asistă cei 31 de lideri ai ţărilor membre, plus Suedia, în calitate de ţară invitată.

De altfel, Stoltenberg s-a declarat marţi „extrem de încrezător” că Turcia va renunţa la opoziţia sa faţă de aderarea Suediei la NATO.

„Cel mai important lucru este că avem o decizie clară a Turciei cum că vor ratifica, vor trimite protocolul de aderare (parlamentului)”, a declarat secretarul general al NATO, potrivit dpa.

„Asta este bine pentru Suedia, este bine pentru Turcia şi este bine pentru NATO în ansamblul său şi este bine şi pentru regiunea baltică”, a mai apreciat el.

Biden „așteaptă cu nerăbdare” aderarea Suediei la NATO

Președintele american Joe Biden a spus marți, în cadrul unei întîlniri bilaterale cu președintele Lituaniei Gitanas Nausėda, că „așteaptă cu nerăbdare” aderarea Suediei la NATO.

„Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru găzduirea acestui summit istoric într-un moment important. Este prima dată cînd cei 31 de lideri NATO se reunesc și așteapt cu nerăbdare ca la următoarea întîlnire să fim 32 de membri, după aderarea Suediei”, a spus Biden.

„Sînt încrezător că vom face acest lucru”, a spus el despre apartenența Suediei, care necesită încă o procedură parlamentară în Turcia pentru aprobarea oficială.

Înainte de începerea summitului de marți mai tîrziu, Biden a spus că SUA sînt prezente „pentru a reafirma angajamentul său față de NATO”.

Sursa: digi24.ro