De patru, cinci sau şase ori pe săptămînă, Hillary Clinton intră într-un salon de recepţii unde, în schimbul unui cec de 2.700 de dolari, zeci de susţinători îi strîng mîna candidatei democrate în cursa pentru Casa Albă, notează Agenţia France Presse, într-un comentariu difuzat vineri pe marginea modului de finanţare a campaniilor electorale în SUA.

Întîlnirile sînt denumite «conversaţii cu Hillary», pentru care fiecare participant donează 2.700 de dolari, plafonul fixat de Comisia Electorală Federală pentru candidaţii la alegerile primare din 2016. După această etapă, cei rămaşi în cursă vor putea să ceară din nou cîte 2.700 de dolari din partea fiecărui donator în vederea scrutinului prezidenţial propriu-zis.

De la lansarea campaniei sale în luna aprilie, Hillary Clinton a participat la 40 de recepţii de strîngere de fonduri, a contabilizat Fundaţia Sunlight, specializată în finanţări electorale. Ritmul este deja intens, cu 17 luni înaintea zilei alegerilor, şi cu mult peste cel al intervenţiilor publice ale candidatei.

Portiţe legale i-ar permite lui Hillary Clinton să ceară mai mulţi bani la aceste întruniri, însă candidata s-a angajat ferm în favoarea unei reforme a sistemului american de finanţare electorală, care să reducă influenţa tot mai puternică a marilor donatori privaţi.

Unul din adversarii săi republicani, Jeb Bush, solicită cu regularitate zeci de mii de dolari, chiar pînă la 100.000, de persoană.

Plafoanele de campanie pot fi depăşite datorită unei forme juridice denumite «super PAC», un tip de comitet politic creat în 2010, sub impulsul Curţii Supreme, în numele libertăţii de exprimare, şi care permite strîngerea de fonduri fără plafon individual, cu condiţia ca entitatea să rămînă în mod oficial independentă de candidat.

Independenţa acestor comitete «super PAC» este însă îndoielnică. Cel al lui Jeb Bush, denumit «Right to Rise super PAC», este condus de un colaborator apropiat al republicanului şi este dedicat exclusiv susţinerii candidaturii sale. Potrivit asociaţiilor care monitorizează transparenţa vieţii publice, Jeb Bush şi-a amînat cît mai mult anunţarea oficială a candidaturii pentru a continua să strîngă fonduri nelimitate pentru «super PAC-ul» său, ocolind de facto plafoanele stabilite prin lege.

Hillary Clinton însăşi va trebui să accepte compromisul pentru a deschide canalele de finanţare menite să crească forţa de lovire a taberei democrate. Obiectivul este depăşirea miliardului de dolari strîns de candidatul Obama, de partid şi de diversele grupări afiliate pentru prezidenţialele din 2012. Un grup de democraţi, apropiaţi de Barack Obama şi de fosta Primă Doamnă, ar urma să lanseze o campanie de strîngere de fonduri de la cei mai bogaţi donatori democraţi, în beneficiul unui super PAC, «Priorities USA Action», aflat anterior în serviciul actualului preşedinte.

De altfel, stînga a ajuns din urmă dreapta în acest joc al comitetelor independente finanţate de o elită. Cel mai mare donator la alegerile de mijloc de mandat în 2014 a fost un democrat, miliardarul şi ecologistul Tom Steyer, care a donat cel puţin 73 milioane de dolari.

Hillary Clinton «nu are mîinile curate. Desigur, va spune că este obligată să o facă pentru că aşa este sistemul, şi nu este fals, dar acest lucru nu o face nobilă», consideră Bill Allison, expert al Fundaţiei Sunlight.

Există însă şi un candidat care afirmă că refuză acest sistem. Senatorul independent Bernie Sanders, «socialist democrat» şi rival al lui Hillary Clinton în alegerile primare, crede că finanţarea electorală va fi una din temele centrale ale viitorului scrutin prezidenţial. «Miliardarii sînt literalmente capabili să cumpere alegerile americane şi candidaţii. Trăim într-o epocă obscenă», a rezumat el joi.

Sursa: Agerpres