Statele Unite se pregătesc pentru un conflict de lungă durată cu Iranul, chiar dacă administrația Trump speră că bombardamentele și sancțiunile economice pe care le impune vor determina Republica Islamică să facă concesii majore, relatează Financial Times.

Mike Waltz, ambasadorul lui Donald Trump la ONU, a recunoscut că, peste un an, SUA ar putea fi încă blocate într-un impas cu Iranul, fără un acord privind programul nuclear al Teheranului și fără o revenire la traficul maritim dinainte de război prin Strîmtoarea Ormuz.

„Nu am de gînd să avansez ipoteze. Ar fi de dorit ca ei să se prezinte la masa negocierilor într-un mod constructiv înainte de asta”, a declarat Waltz într-un interviu acordat FT.

Însă „președintele și Marina SUA pot menține această blocadă [asupra porturilor iraniene] în viitorul previzibil”, a afirmat el, iar administrația „intensifică” campania sa de presiune economică.

Waltz a acordat un interviu sursei citate în contextul în care Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au reluat amenințările de a lansa o nouă ofensivă împotriva Iranului, după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, din 3 noiembrie.

Războiul despre care Trump a afirmat inițial că va dura „patru-cinci săptămîni” se apropie acum de a noua lună. Acesta a determinat creșterea prețurilor la combustibili la niveluri record, precum și penuria de îngrășăminte și de materii prime, în contextul în care Iranul a lansat atacuri asupra infrastructurii energetice critice din statele din Golf – cea mai importantă regiune producătoare de petrol din lume – și a paralizat rutele de export.

Războiul nu se bucură de popularitate în rîndul opiniei publice americane, iar cota de popularitate a lui Trump a scăzut la aproximativ 31%, cu mai puțin de două săptămîni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, Partidul Republican riscînd să piardă controlul asupra Congresului pe fondul frustrării alegătorilor față de prețurile ridicate.

În încercarea de a reduce costul combustibilului, Trump a încheiat luna aceasta un acord cu Vladimir Putin pentru a permite vînzarea de motorină rusească după ani de sancțiuni, ceea ce a stîrnit reacții negative din partea liderilor europeni și ucraineni, care au avertizat că veniturile obținute din aceste vînzări ar oferi Moscovei o sursă vitală de finanțare pentru a-și prelungi războiul împotriva Ucrainei.

Waltz, care, în calitate de membru al Congresului în 2024, a militat pentru ca SUA să sprijine guvernul ucrainean, a justificat acordul lui Trump ca fiind necesar pentru a compensa „deficitul global de produse rafinate” care a afectat în acest an diverse sectoare, „de la aviație pînă la agricultură”. „Aceasta provoacă o criză umanitară în Africa de Est. Este vorba de lipsa îngrășămintelor”, a afirmat el.

Trump „echilibrează nevoile lumii în materie de energie, în acest caz, motorină”, a adăugat el.

Waltz a sugerat că acești bani ar servi, de asemenea, drept „un stimulent pentru ca rușii să se așeze la masa negocierilor într-un mod constructiv” pentru a pune capăt războiului.

Democrații și unii republicani l-au îndemnat pe Trump să se concentreze pe încheierea războiului cu Iranul printr-un acord care să readucă traficul maritim din Strîmtoarea Ormuz la nivelurile dinainte de război și să permită reconstrucția sectorului energetic din regiune.

Waltz a afirmat însă că Statele Unite nu își vor fi atins obiectivele strategice în acest conflict pînă cînd nu vor fi eliminat materialul nuclear puternic îmbogățit al Iranului și nu vor fi ajuns la un „acord substanțial privind îmbogățirea internă a acestuia” cu Teheranul.

Waltz a ocupat pentru scurt timp funcția de consilier pentru securitate națională al lui Trump, dar a fost demis anul trecut după ce a folosit aplicația de mesagerie Signal pentru a discuta despre operațiuni militare sensibile într-o conversație la care a participat, din greșeală, și un jurnalist.

În calitate de ambasador la ONU, Trump i-a încredințat misiunea „de a pune în aplicare reforme, de a o pune la regim, ca să zicem așa”, a spus Waltz.

El a declarat pentru FT că SUA au redus finanțarea acordată agențiilor ONU în încercarea de a impune reformele „necesare”, inclusiv reduceri ale misiunilor de menținere a păcii de lungă durată, dintre care unele „se află în desfășurare de 30, 40, 50 de ani” sau „costă un miliard de dolari pe an” și „îngheață conflictele” în loc să le rezolve.

„Reformăm modul în care se desfășoară operațiunile de menținere a păcii”, a spus el, adăugînd că Washingtonul urmărește să pună capăt operațiunilor de menținere a păcii din Liban, Somalia și Sahara Occidentală.

„Credem că e timpul să plecăm”, a spus Waltz referindu-se la Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL), care activează de zeci de ani și care nu a reușit să împiedice numeroasele războaie dintre Israel și gruparea militantă libaneză Hezbollah.

El a adăugat că guvernul SUA se află în „consultări active” cu Franța, Israelul, Libanul și alte țări cu privire la forma pe care ar putea-o lua o viitoare misiune de menținere a păcii în Liban.

„Însă forma actuală a UNIFIL nu va continua sau, mai bine zis, nu credem că ar trebui să continue”.