Președintele american Donald Trump s-a întors vineri din China, fiind nevoit să ia decizii importante în privința Iranului, în condițiile în care consilierii săi de vîrf au elaborat planuri pentru reluarea atacurilor militare, în cazul în care liderul de la Casa Albă va decide să încerce să iasă din impas prin folosirea bombelor, relatează The New York Times.

Trump nu a luat încă o decizie cu privire la pașii următori, afirmă consilierii săi. Reprezentanții țărilor interesate au încercat să elaboreze un compromis care să determine Iranul să redeschidă Strîmtoarea Ormuz și să-i permită lui Trump să declare victoria și să încerce să convingă alegătorii americani sceptici că incursiunea militară costisitoare și sîngeroasă în Iran a fost un succes.

Însă cel de-al 47-lea președinte al SUA a reiterat în fața reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, la scurt timp după ce a părăsit Beijingul vineri, că ultima ofertă de pace a Iranului era inacceptabilă. 

„M-am uitat peste ea și, dacă nu-mi place prima propoziție, o arunc pur și simplu”, a spus el.

Liderul SUA a declarat că a discutat despre Iran cu președintele chinez Xi Jinping, un partener strategic al Teheranului care depinde de transportul de petrol și gaze prin strîmtoare. Totuși, el a precizat că nu i-a cerut liderului de la Beijing să exercite presiuni asupra Iranului, iar detaliile complete ale discuțiilor lor nu au fost încă făcute publice.

Trump se confruntă cu opinii contradictorii în privința războiului. Deși acesta a devenit o povară politică pentru el și a părut adesea dornic să treacă mai departe, președintele american nu a reușit să realizeze ceea ce a prezentat adesea drept obiectivul final al războiului: împiedicarea Iranului să obțină vreodată o armă nucleară. 

Pentagonul se pregătește pentru eventualitatea ca operațiunea „Epic Fury” — care a fost suspendată atunci cînd președintele a declarat încetarea focului luna trecută — să fie reluată în zilele următoare, chiar și sub un nou nume.

„Avem un plan de escaladare, dacă va fi necesar”, a declarat secretarul Apărării, Pete Hegseth, în fața parlamentarilor, în cadrul audierii din Congres de săptămîna aceasta. Hegseth a mai spus că există planuri de retragere, prin care efectivul suplimentar de peste 50.000 de soldați detașați în prezent în Orientul Mijlociu va fi readus la un nivel de desfășurare mai standard.

Doi oficiali din Orientul Mijlociu, care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni operaționale, au declarat că Statele Unite și Israelul sînt angajate în pregătiri intense — cele mai ample de la intrarea în vigoare a armistițiului — pentru o eventuală reluare a atacurilor împotriva Iranului încă de săptămîna viitoare.

„Ori vor ajunge la un acord, ori vor fi distruși”, a declarat Trump marți, înainte de a pleca în China. „Așadar, într-un fel sau altul, noi cîștigăm”.

Dacă Trump decide să reia atacurile militare, printre opțiuni se numără raiduri aeriene mai agresive asupra unor ținte militare și de infrastructură iraniene, au declarat oficiali americani.

O altă opțiune ar fi trimiterea pe teren a trupelor de operațiuni speciale pentru a recupera materialul nuclear îngropat la mare adîncime, au afirmat aceștia. Cîteva sute de membri ai forțelor de operațiuni speciale au sosit în Orientul Mijlociu în luna martie, în cadrul unei misiuni menite să-i ofere lui Trump această opțiune, au declarat oficialii.

În calitate de trupe terestre specializate, acestea ar putea fi utilizate într-o misiune care vizează uraniul puternic îmbogățit al Iranului de la centrala nucleară din Isfahan. O astfel de operațiune ar necesita însă și mii de soldați de sprijin, care ar forma probabil un perimetru de securitate și ar putea fi implicați în lupte cu trupele iraniene.

Oficialii militari au recunoscut că această opțiune ar implica un risc ridicat de victime. Oficialii iranieni au declarat deja că se pregătesc pentru o reluare a ostilităților.

„Forțele noastre armate sînt pregătite să dea un răspuns pe măsură la orice agresiune; strategiile greșite și deciziile greșite vor duce întotdeauna la rezultate greșite”, a scris luni pe rețelele sociale Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian. „Întreaga lume și-a dat deja seama de acest lucru. Sîntem pregătiți pentru toate scenariile; vor avea o surpriză”.

Orice nou atac asupra Iranului ar continua probabil de acolo unde s-au oprit luptele înainte ca Iranul și Statele Unite să ajungă la un armistițiu de ultim moment pe 7 aprilie. În perioada premergătoare acelui acord, Trump amenințase că va începe să distrugă „întreaga civilizație” a Iranului dacă acesta nu permitea navelor comerciale să treacă în siguranță prin Strîmtoarea Ormuz.

Președintele SUA promisese de cîteva zile că va ordona armatei americane să distrugă sistematic toate podurile și centralele electrice din Iran, în cazul în care guvernul țării nu va redeschide Strîmtoarea Ormuz pentru petroliere. Oficialii militari americani au declarat că țintele selectate aveau o legătură directă cu operațiunile Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran. Însă legile războiului interzic distrugerea deliberată a infrastructurii civile ca mijloc de a exercita presiune asupra unui guvern.

De la intrarea în vigoare a armistițiului, înalți oficiali ai Pentagonului și lideri militari au declarat că Statele Unite au profitat de această pauză de o lună în campania de bombardamente pentru a-și reînarma navele de război și avioanele de luptă din regiune.

Generalul Dan Caine, președintele Comitetului șefilor de stat major, a declarat săptămîna aceasta în fața unei subcomisii a Senatului pentru apărare că oficialii militari „păstrează și continuă să aibă la dispoziție o serie de opțiuni pentru liderii noștri civili”. El a refuzat să dezvăluie ce fel de acțiune militară ar putea ordona Trump.

În cadrul unei conferințe de presă organizate la Pentagon pe 5 mai, generalul Caine a declarat că peste 50.000 de soldați, două portavioane, mai mult de o duzină de distrugătoare ale Marinei și zeci de avioane de luptă „rămîn pregătite să reia operațiuni militare de amploare împotriva Iranului, dacă li se va ordona acest lucru. Niciun adversar nu ar trebui să confunde reținerea noastră actuală cu o lipsă de hotărîre”.

Însă oficialii militari recunosc în particular că obținerea victoriei ar putea fi o misiune dificilă. Armata americană, spun ei, a reușit să lovească cu succes țintele pe care și le-a stabilit, inclusiv bazele de lansare a rachetelor balistice iraniene, depozitele de muniție ale Gărzii Revoluționare Islamice și alte obiective de infrastructură militară. Totuși, potrivit agențiilor de informații americane, Iranul și-a recăpătat accesul la majoritatea bazelor sale de rachete, a lansatoarelor și a instalațiilor subterane.

Iranul a restabilit, de asemenea, accesul operațional la 30 dintre cele 33 de baze de rachete pe care le deține de-a lungul Strîmtorii Ormuz, ceea ce ar putea pune în pericol navele de război americane și petrolierele care tranzitează această strîmtoare, a relatat săptămîna aceasta The New York Times.

Aproximativ 5.000 de pușcași marini și circa 2.000 de parașutiști din cadrul Diviziei 82 Aeropurtate, unitate de elită a Armatei, se află în regiune în așteptarea instrucțiunilor, au declarat oficialii. Aceste trupe ar putea fi mobilizate într-o operațiune de capturare a materialului nuclear iranian de la centrala nucleară din Isfahan, inclusiv pentru securizarea perimetrului în vederea protejării forțelor speciale însărcinate cu pătrunderea în incintă, în cazul în care o astfel de operațiune ar primi undă verde, au precizat oficialii militari.

Trupele ar putea fi folosite și în cadrul unei operațiuni de cucerire a insulei Kharg, un nod important al exporturilor de petrol iranian, deși armata ar avea nevoie de mai multe trupe pe teren pentru a o menține sub control, au declarat oficialii.

Sursa: digi24.ro